NATO 3.0, discutat la București: Europa preia apărarea

Noua formulă de securitate, discutată la București

Conceptul NATO 3.0 a fost adus în discuție miercuri, la summitul Formatului București 9 (B9), într-un moment în care liderii Alianței vorbesc tot mai des despre o redistribuire a responsabilităților între Statele Unite și partenerii europeni. Tema centrală a fost creșterea rolului Europei în apărarea convențională, fără ca acest lucru să însemne o retragere americană din NATO.

Discuția a apărut și pe fondul declarațiilor recente ale președintelui american Donald Trump, care a spus din nou că SUA „nu mai au nevoie de NATO”. În acest context, mesajele transmise la București au urmărit să clarifice direcția în care se îndreaptă Alianța și modul în care statele membre își împart sarcinile de securitate.

Mark Rutte: Europa trebuie să își asume mai mult

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a descris această etapă drept „pasul logic următor” pentru Alianță. Potrivit lui, Europa ar trebui să preia mai mult din apărarea convențională, astfel încât Statele Unite să se poată concentra și pe alte zone de interes strategic, inclusiv Asia.

Rutte a spus că discuțiile din cadrul NATO includ și tema cheltuielilor de apărare. El a menționat o formulă de lucru care pornește de la aproximativ 3,5% și poate ajunge la 5%, fără a preciza un calendar final. Mesajul său a fost că noul model nu presupune slăbirea Alianței, ci o împărțire mai clară a sarcinilor între aliați.

„Dacă noi preluăm mai multe atribuții, atunci SUA se pot ocupa de alte priorități”, a afirmat șeful NATO, subliniind că Europa a înțeles semnalul transmis de Washington și răspunde printr-o implicare mai mare.

Polonia și România, mesaje de calm și echilibru

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a transmis că nu vede motive de îngrijorare privind viitorul NATO. El a spus că președintele Trump și-a respectat angajamentele, la fel cum o face și Polonia, și s-a declarat „calm” în legătură cu summitul de la Ankara.

La rândul său, Nicușor Dan a vorbit despre un proces de reechilibrare în interiorul Alianței, sugerând că actuala etapă cere o ajustare a contribuțiilor între statele membre. Declarația sa se înscrie în aceeași linie cu mesajul transmis de conducerea NATO: securitatea europeană rămâne legată de parteneriatul transatlantic, dar cu o implicare mai mare a capitalelor europene.

Ce înseamnă pentru Alianță această reechilibrare

Discuțiile de la București arată că NATO încearcă să răspundă unei realități strategice în schimbare. În locul unei dependențe aproape totale de capacitatea militară americană în Europa, Alianța pare să meargă spre un model în care statele europene își asumă mai mult din costuri, capabilități și planificare.

În acest cadru, conceptul de NATO 3.0 nu a fost prezentat ca o ruptură, ci ca o adaptare. Mesajul comun al liderilor prezenți a fost că securitatea colectivă rămâne valabilă, însă arhitectura ei trebuie ajustată la noile priorități globale și la presiunile tot mai mari asupra bugetelor de apărare.