Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luni, 9 noiembrie, la Palatul Cotroceni, 50 de milioane de euro pentru accelerarea hubului de securitate maritimă de la Marea Neagră. Proiectul este dezvoltat de România împreună cu Bulgaria. Pe lângă acești bani, autoritățile române primesc încă 10 milioane de euro pentru operațiunile de căutare și salvare pe mare.
Vizita a venit după câteva săptămâni în care vestul Mării Negre a devenit una dintre cele mai riscante zone pentru navigația comercială din Europa. Gazda întâlnirii, președintele Nicușor Dan, i-a mulțumit pentru solidaritate și pentru un sprijin european concret. Von der Leyen a descris România drept o țară aflată „în prima linie a securității europene”.
O mare tot mai periculoasă
Șefa Executivului european a amintit că a mai fost în România anul trecut, când a vizitat portul militar Constanța și baza aeriană Mihail Kogălniceanu. De atunci, a continuat ea, provocările de securitate nu au făcut decât să crească, iar cerul de deasupra Mării Negre s-a întunecat, mai ales în ultimele săptămâni.
Bilanțul acestor săptămâni este greu. De la începutul lui octombrie, cel puțin nouă nave comerciale au fost lovite de drone în largul coastelor românești și bulgărești, iar 34 de oameni au murit sau sunt dați dispăruți, potrivit unei numărători AFP. Pe 23 octombrie, o navă sub pavilionul Insulelor Comore a fost lovită la aproximativ 13 mile marine de Constanța. Un marinar a murit, trei au rămas dispăruți, iar nouă au fost salvați. Pe 28 octombrie, portcontainerul Contship Jet, care se îndrepta spre Constanța, a fost lovit de trei drone maritime în largul Bulgariei și s-a scufundat a doua zi. Cei 18 membri ai echipajului au scăpat nevătămați.
Sâmbătă, Parchetul din Varna a anunțat că a găsit rămășițe umane la bordul unei nave lovite în largul României și aduse în Bulgaria pentru reparații. Șapte dintre cei 12 membri ai echipajului fuseseră dați dispăruți. Von der Leyen a transmis că gândurile ei sunt alături de familiile marinarilor și a promis „un răspuns european puternic și unit”.
Ce a anunțat Comisia Europeană
Președinta Comisiei a structurat intervenția în șase puncte. Primul privește libertatea de navigație, care, în opinia ei, trebuie „restabilită și menținută”. Marea Neagră este o rută vitală pentru economia Europei și a Ucrainei, dar și pentru hrana a milioane de oameni, mulți dintre ei din Africa. Von der Leyen a susținut apelul Kievului la un armistițiu pe mare, precum și negocierile de pace de marți, de la Abu Dhabi, la care Europa va avea reprezentanți.
Al doilea punct este supravegherea maritimă, întărită cu imagini din satelit furnizate de programul european Copernicus, un sprijin pe care regiunea îl poate folosi imediat. Al treilea vizează spațiul informațional. Incidentele cu drone vin adesea la pachet cu manipularea informațiilor de către actori străini, a avertizat von der Leyen, care a lăudat felul în care România a ripostat. Ea a amintit de Centrul European pentru Reziliență Democratică, lansat anul acesta.
Pe partea de apărare, oficialul european a reamintit că România urmează să primească peste 16 miliarde de euro prin SAFE, programul UE de achiziții comune în domeniul apărării. A salutat inițiativa comună a României și a Ucrainei privind dronele. Totodată, a încurajat Bucureștiul să folosească și a doua rundă SAFE, lansată în urmă cu două săptămâni, prin care statele membre au la dispoziție peste 21 de miliarde de euro. Ultimele două puncte au adus banii noi pentru salvare pe mare și pentru hub.
Hubul, de la idee la calendar
Comisia a inclus hubul de securitate maritimă în strategia UE pentru Marea Neagră, prezentată la jumătatea lui 2025. Von der Leyen a recunoscut că, de atunci, situația de securitate s-a deteriorat mult mai repede decât se anticipase. În acord cu România și Bulgaria, proiectul va fi accelerat și va avea un calendar clar de finalizare. Data concretă nu a fost însă făcută publică.
Structura hubului a fost prezentată pe 30 octombrie de ministrul bulgar de Externe, Velislava Petrova, în fața ambasadorilor statelor UE de la Sofia. Potrivit agenției bulgare BTA, hubul va funcționa ca o rețea cu două centre complementare, la Varna și la Constanța. Componenta bulgară se va ocupa de monitorizarea situației pe mare, protecția infrastructurii critice, securitatea cibernetică, amenințările hibride și securitatea mediului.
Von der Leyen a salutat și cooperarea maritimă tot mai strânsă dintre România, Bulgaria și Turcia. Când vine vorba de apărare și securitate, toți partenerii trebuie să lucreze cu sentimentul urgenței, a subliniat ea.
Ce a cerut Nicușor Dan
Pentru președintele României, miza Mării Negre depășește granițele țării. Nicușor Dan a vorbit despre rolul ei în comerțul global, inclusiv pentru viitorul Coridor de Mijloc, despre resursele energetice care urmează să fie extrase din largul coastei și despre legătura cu zona Mării Caspice. „Nu putem să vorbim nici de o pace stabilă în Ucraina, nu putem să oprim războiul fără o Mare Neagră sigură”, a declarat el.
Dan a încadrat incidentele recente în războiul hibrid. Pe lângă incursiunile cu drone, cele mai vizibile, el a enumerat acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Prin toate acestea, în opinia lui, Rusia încearcă să escaladeze conflictul din Ucraina și să implice țările europene. Hubul a fost inițiat de România și Bulgaria în urmă cu câțiva ani, a precizat președintele, și trebuie acum concretizat cu ajutorul Uniunii Europene.
Discuția a mers și dincolo de securitate. Dan a reafirmat solidaritatea cu Ucraina și sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei. Cei doi au vorbit și despre următorul buget multianual al UE, iar președintele și-a exprimat speranța ca anul să se încheie cu un buget 2028-2034 „ambițios”.
Ce urmează
După Cotroceni, von der Leyen avea programată o întâlnire cu premierul Luca Niculescu, la Palatul Victoria. Marți, ea merge în Bulgaria, la Varna, unde se va întâlni cu premierul Rumen Radev și va vizita Academia Navală „Nikola Vapțarov”. Înaintea turneului, a vorbit la telefon cu Volodimir Zelenski și a anunțat că îl va întâlni la Dublin, la finalul săptămânii.
Discursul de la Cotroceni s-a încheiat cu o aniversare. Pe 1 ianuarie, România împlinește 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Von der Leyen a remarcat că, în acești ani, România a devenit mai puternică în Europa, iar Europa a devenit mai puternică împreună cu România.
