Președintele Nicușor Dan a spus marți, la Forumul privind statul de drept de la București, că protestul și strigătul sunt mijloace democratice legitime, dar că o democrație are nevoie și de dialog, și de compromis pentru consens. Altfel, a avertizat el, societatea se fragmentează în bule care nu se mai aud între ele.
Șeful statului a vorbit la deschiderea celei de-a doua ediții a evenimentului, care se desfășoară marți și miercuri în capitală, în prezența președintei Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia. Declarațiile au fost relatate de Digi24.
Un termen abstract în limba română, spune președintele
Președintele a început prin a observa că sintagma folosită în limba română sună extrem de abstract. A sugerat că varianta pe care o folosește engleza ar putea fi mai accesibilă pentru un cetățean obișnuit, dar a precizat că nu el este cel care trebuie să se pronunțe asupra termenului.
În explicația lui, conceptul se traduce prin funcționarea sau nefuncționarea instituțiilor, prin mulțumirea sau nemulțumirea cetățenilor față de ele și prin nivelul corupției. Miza, a spus Dan, este crearea unei societăți în care instituțiile se controlează și se verifică reciproc, ca să prevină derapajele și să se ajute între ele să funcționeze mai bine. El a mai arătat că, în spatele fiecărei nemulțumiri a unui cetățean, se poate observa un proces pe care una sau mai multe instituții nu l-au urmărit cum trebuie.
Protestul este legitim, dar nu ține loc de consens
Al doilea punct al intervenției a fost democrația. Dan a argumentat că un stat de drept nu poate exista fără aspirația unei societăți către mecanisme care să reglementeze just relațiile dintre oameni, stat și instituții.
În acest context, președintele a spus că protestul și strigătul trebuie folosite, fiind forme legitime de exprimare. A adăugat însă că sunt necesare și dialogul, și compromisul. Fără ele, a spus el, ajungem la o societate în care fiecare are „bula cu strigătul ei”. Potrivit lui, o asemenea societate nu poate pune în acord instituțiile și regulile cu aspirațiile oamenilor.
Rețelele sociale și principiul „o persoană, un vot”
Președintele a numit comunicarea pe rețelele sociale cea mai serioasă provocare actuală pentru democrație. A precizat că nu se referă la conținut, ci doar la cantitate.
Întrebarea lui a fost cum poate fi păstrat principiul fundamental al unei persoane, o voce, un vot, fără a afecta libertatea de expresie și libertatea de asociere. Dan a observat că a devenit foarte ieftin să plătești o mie de voci care acoperă o voce legitimă. Este, a spus el, o chestiune la care toți cei preocupați de democrație trebuie să reflecteze.
Apartenența la Uniunea Europeană și dialogul instituțiilor
În încheiere, Dan a salutat prezența delegației Comisiei de la Veneția la București și a spus că a avut luni o discuție foarte interesantă cu aceasta. Printre subiectele abordate a fost sentimentul de apartenență al cetățeanului la Uniunea Europeană, o problemă pe care a descris-o ca fiind valabilă nu doar în România.