Premierul interimar Ilie Bolojan prezintă luni, într-o conferință de presă, bilanțul guvernării de la preluarea mandatului, potrivit Digi24. Înainte de schimbarea Guvernului, el a criticat începerea unor investiții fără finanțare asigurată și a anunțat că le va cere socoteală celor care promit mai mult decât permite bugetul.
Bolojan a vorbit duminică la B1 TV, întrebat despre solicitarea PSD de a evalua activitatea Executivului. „Mâine va fi o conferință de presă în care voi face o dare de seamă asupra activității guvernamentale pe care am exercitat-o de anul trecut până acum și vom face publice aceste date”, a declarat premierul interimar.
„Retorica moștenirii dezastruoase”, anticipată pentru miniștrii PSD
Bolojan se așteaptă ca viitorii miniștri ai PSD să invoce situația financiară moștenită, ca să explice promisiunile neonorate. „Un lucru este cât se poate de clar: când generezi promisiuni care nu pot fi onorate, în loc să fii responsabil să nu faci asta, foarte probabil miniștrii PSD vor veni cu retorica moștenirii dezastruoase, ca să explice de ce nu pot să onoreze așteptările pe care le-au creat”, a spus el. „Știm asta, nu este niciun fel de problemă, dar sunt niște realități”, a adăugat premierul.
Bolojan susține că restanțele la plată pot fi acoperite prin rectificări bugetare.
Contracte de peste 19 miliarde la Transporturi, la 5 miliarde alocate prin PNRR
Premierul interimar a numit gestionarea investițiilor publice una dintre problemele importante ale administrației. Exemplul lui vine de la Ministerul Transporturilor, unde alocarea pentru proiectele din PNRR ar fi fost de aproximativ 5 miliarde, iar contractele semnate și lucrările începute ar depăși 19 miliarde.
„Când ai niște alocări bugetare în care trebuie să te încadrezi, vă rog să vă gândiți, de exemplu, în condițiile în care la Ministerul Transporturilor ai avut aproximativ 5 miliarde alocare pe fonduri europene prin PNRR și ai semnat contracte care se duc la peste 19 miliarde și le-ai început, pe toate acele contracte, înseamnă că ai acționat într-o manieră în care știi că nu-ți ajung banii”, a declarat Bolojan.
În mandatul lui, Guvernul a încercat să țină investițiile la un nivel cât mai ridicat și să limiteze începerea de proiecte fără resurse certe, a afirmat premierul interimar.
Șantiere blocate, costuri mai mari
Bolojan a dat ca exemple proiecte ale Companiei Naționale de Investiții și ale Ministerului Transporturilor, începute cu ani în urmă și nefinalizate. Unele șantiere stagnează din lipsa finanțării, altele din cauza constructorilor sau a contestațiilor. „Șantiere care nu evoluează, sau pentru că nu au finanțare sau pentru că constructorii nu sunt capabili, sau pentru că au apărut tot felul de contestații”, a afirmat el.
Întârzierile nu amână doar finalizarea. Prelungirea proiectelor aduce indexări de prețuri și costuri suplimentare, iar lucrările fără acoperire generează pierderi pentru bugetul de stat și pentru autoritățile locale, a explicat premierul interimar.
Datoriile PNL: „decența să tacă din gură”
Bolojan, care conduce și PNL, a vorbit la B1 TV și despre datoriile partidului. „Când am preluat partidul la finalul anului 2024, era la un final de an electoral în care s-au cheltuit foarte mulți bani și Partidul Național Liberal a rămas cu multe datorii”, a declarat el. Partidul a plătit o parte dintre ele, a avut mai multe procese și a încercat să le eșaloneze.
„Am preluat un pasiv foarte mare. Și sigur că cei care au generat aceste datorii imense ar trebui să aibă măcar decența să tacă din gură și să intre cel puțin într-o perioadă de penitență”, a spus liderul liberalilor, fără să numească pe cineva. Bolojan a anunțat că PNL își va achita datoriile în perioada următoare. „Dacă nu-ți achiți datoriile la organizația ta, e greu de presupus că vei putea fi credibil, pentru că vei gestiona activități bugetare mult mai complicate”, a explicat el.
Potrivit Mediafax, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi, 15 octombrie, recursul PNL în procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă. Partidul trebuie să restituie bugetului de stat 14.117.378 de lei, adică aproximativ 2,8 milioane de euro, din campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024. În decembrie 2024, PNL primise de la AEP rambursarea a peste 17,6 milioane de lei, iar un control ulterior a stabilit că 14,1 milioane de lei erau cheltuieli finanțate deja din subvenții de la buget. PNL a pierdut atât la Curtea de Apel București, cât și la instanța supremă.
Vicepreședintele PNL Dragoș Pîslaru a transmis după decizie că partidul va respecta hotărârea instanței și va restitui banii.
