Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române și actual membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), propune interzicerea campaniei electorale desfășurate în biserici și mănăstiri, în contextul vizitelor tot mai dese pe care fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu le face la lăcașuri de cult.
„Nu este în ordine”
Într-o intervenție la emisiunea „Miezul Problemei” de la Național TV, Bănescu a spus că nu este normal ca bisericile sau mănăstirile-reper să fie luate cu asalt de oameni cu camere de filmat și aparate de fotografiat, care să surprindă un politician aflat într-o campanie electorală permanentă. Potrivit acestuia, oamenii merg la o mănăstire sau la o biserică pentru a se ruga, iar atunci când un grup vine cu alt scop, aducând instrumente de filmare și transformând vizita într-un moment mediatic, lucrurile nu sunt în regulă.
Propunere: o circulară a episcopilor către stareți
Bănescu susține că astfel de vizite nu sunt întâmplătoare, ci presupun un minimum de organizare, chiar dacă păstrează un aparent element de surpriză. El propune ca fiecare episcopie să transmită o directivă clară stareților mănăstirilor și preoților parohi din subordine, prin care să interzică desfășurarea campaniei electorale în interiorul lăcașurilor de cult, indiferent de politicianul implicat. Potrivit lui Bănescu, o astfel de măsură ar putea fi pusă în practică printr-o simplă circulară a episcopilor, fără a fi nevoie de proceduri complicate.
„Un asalt al populismului”
Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei a afirmat că România traversează, de cel puțin doi ani, un fenomen pe care l-a numit „asalt al populismului”, care pătrunde tot mai des și mai dezorganizat în spațiul bisericesc. El a avertizat că, în lipsa unor reguli clare, astfel de vizite riscă să devină un obicei frecvent al politicienilor aflați în campanie.
Legătura cu extremismul, în discuție
Întrebat dacă lipsa unei reacții din partea Bisericii încurajează extremismul, Bănescu a răspuns afirmativ, spunând că s-a format un tip de rețea socială care unește oameni din interiorul Bisericii cu reprezentanți ai unor mișcări care folosesc simboluri religioase și vocabular al credinței în scop electoral. El a adăugat că fenomenul este vizibil pentru majoritatea oamenilor, însă o parte a societății îl percepe pozitiv, asociindu-l cu ideea unui lider providențial, credincios, prezentat drept salvator național.
