Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Politică

Legea salarizării rămâne blocată la Cotroceni

Discuțiile de la Cotroceni pe legea salarizării bugetarilor s-au încheiat fără acord, dar cu un semnal mai optimist. România riscă 770 de milioane de euro din PNRR dacă legea nu e adoptată până la 31 august.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Fațada Palatului Cotroceni, reședința Președinției României, fotografiată din exterior
Fațada Palatului Cotroceni, reședința Președinției României, fotografiată din exterior

Președintele Nicușor Dan a convocat marți, la Palatul Cotroceni, o nouă rundă de discuții cu liderii partidelor din fosta coaliție de guvernare pe tema legii salarizării unitare a bugetarilor. Peste trei ore de negocieri nu au dus la un acord, dar din tabăra guvernamentală a venit un semnal mai optimist decât la întâlnirile anterioare.

La discuții au participat președintele PSD, Sorin Grindeanu, liderul PNL, Ilie Bolojan, președintele USR, Dominic Fritz, și președintele UDMR, Kelemen Hunor, alături de reprezentanți ai partidelor din grupul de lucru care pregătește proiectul de lege.

770 de milioane de euro, în joc

Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă proiectul nu este adoptat și promulgat până la 31 august, țara riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, potrivit informațiilor prezentate la Cotroceni.

Planul discutat de partide este ca proiectul de lege să fie depus în Parlament săptămâna viitoare sau, cel târziu, peste două săptămâni, pentru a putea fi votat de ambele Camere înainte de termenul-limită. Reforma trebuia finalizată încă din 2023, potrivit calendarului inițial asumat prin PNRR, dar a fost amânată succesiv de mai multe guverne.

Două variante pe masă

Potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, decizia finală ține în acest moment de voința politică a partidelor. Există două variante posibile: fie legea se aplică integral de la 1 ianuarie, situație în care România ar încasa cele 770 de milioane de euro, fie unele grile salariale din sănătate și educație intră etapizat în vigoare, prin legislație secundară adoptată separat.

Cele mai sensibile discuții au fost legate exact de aceste două sectoare. Sănătatea a cerut o alocare suplimentară de două miliarde de lei față de bugetul actual, iar educația a solicitat cinci miliarde de lei în plus.

Ce spune ministrul Muncii

Dragoș Pîslaru a explicat, la finalul întâlnirii, că discuțiile cu sindicatele din sănătate au avansat, mediate de Administrația Prezidențială. Ministrul a precizat că, pentru educație, sindicatele au condiționat continuarea negocierilor de respectarea angajamentelor luate de guvernele anterioare după greva din 2023, reflectate într-o ordonanță de urgență care prevedea o grilă salarială mai mare.

Ca soluție de compromis, partidele au discutat despre crearea, începând din 2028, a unui spațiu bugetar de trei miliarde de lei care ar putea fi folosit pentru o grilă salarială majorată în educație.

Ce urmează

După eșecul negocierilor politice de la Cotroceni, discuțiile tehnice continuă la Ministerul Muncii, unde reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și experții analizează impactul financiar al diferitelor variante de grile salariale. Ministrul Pîslaru a insistat că impactul suplimentar pentru anul 2027 nu poate depăși anvelopa bugetară de aproximativ 12,1 miliarde de lei alocată reformei.

Reforma salarizării unitare a bugetarilor este unul dintre angajamentele mai vechi ale României prin PNRR, amânat deja de mai multe guverne succesive, pe fondul protestelor sindicale din sănătate și educație. Termenul de 31 august este considerat critic pentru evitarea pierderii fondurilor europene, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că va avea o nouă întâlnire cu liderii partidelor și săptămâna viitoare.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.