Majoritatea cere o schimbare completă
Mai mult de două treimi dintre români consideră că este momentul unei schimbări complete a clasei politice, potrivit unui sondaj INSCOP realizat în luna mai. Datele arată că 68,7% dintre respondenți sunt total de acord cu această afirmație, iar alți 15,8% spun că sunt oarecum de acord.
Rezultatele indică o presiune publică puternică asupra actualului sistem politic, în condițiile în care nemulțumirea față de partide și lideri rămâne ridicată. În același timp, sondajul arată că o parte importantă a populației continuă să pună accent pe stabilitate și pe rolul statului în protejarea cetățenilor.
Stabilitatea politică rămâne o prioritate
Afirmația „România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice” întrunește un nivel foarte ridicat de acord. 87,8% dintre respondenți sunt total de acord, iar 7,5% sunt oarecum de acord. Doar 1,3% se declară oarecum împotrivă, iar 2% total împotrivă.
Acest rezultat sugerează că, dincolo de dorința de înlocuire a clasei politice, publicul nu respinge ideea de echilibru instituțional. Pentru mulți respondenți, schimbarea nu este asociată cu instabilitatea, ci cu o reașezare a priorităților și a modului în care este guvernată țara.
Statul, între protecție și datorii
O altă întrebare din cercetare a vizat rolul statului în raport cu protecția socială și disciplina bugetară. 46,9% dintre cei chestionați sunt total de acord cu afirmația că statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu mai putea plăti datoriile. Alți 23,1% sunt oarecum de acord.
În total, aproape șapte din zece respondenți acceptă această idee, în timp ce 9,6% sunt oarecum împotrivă și 15,8% total împotrivă. Rezultatul arată că o parte semnificativă a populației pune protecția socială înaintea constrângerilor financiare, cel puțin la nivel declarativ.
Reformele economice, susținute chiar dacă sunt nepopulare
Sondajul a măsurat și atitudinea față de reformele economice. 45,6% dintre respondenți spun că sunt total de acord că reformele trebuie continuate chiar dacă sunt nepopulare, iar 21% sunt oarecum de acord. În același timp, 6,8% sunt oarecum împotrivă, iar 19,9% total împotrivă.
Datele sugerează că există disponibilitate pentru măsuri economice dificile, dar și o divizare clară în funcție de profilul social și politic al respondenților. Potrivit sondajului, votanții AUR, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural susțin mai des schimbarea clasei politice, în timp ce votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București se declară mai frecvent împotrivă.
Cine a răspuns și când a fost realizat sondajul?
Cercetarea a fost realizată de INSCOP în perioada 11-14 mai 2026, prin metoda CATI, adică interviuri telefonice pe bază de chestionar. Eșantionul a cuprins 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un grad de încredere de 95%. Datele oferă o imagine de moment asupra felului în care românii privesc clasa politică, stabilitatea guvernării și raportul dintre protecția socială și disciplina bugetară.
