Parlamentul reunit a votat marți retragerea încrederii în Executivul condus de Ilie Bolojan, depășind cu 48 de voturi pragul minim de 233. Scor egal cu recordul Cîțu 2021.
Parlamentul a demis marți, 5 mai 2026, Guvernul condus de Ilie Bolojan. Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, intitulată „Stop Planului Bolojan", a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru" și 4 împotrivă, după aproape trei ore de dezbateri în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.
Era nevoie de minim 233 de voturi „pentru" — majoritatea absolută din totalul de 464 de parlamentari. Inițiatorii moțiunii au depășit pragul cu 48 de voturi, semn că la PSD și AUR s-au alăturat parlamentari de la PACE — Întâi România, POT, SOS România, dar și transfugi din alte grupuri.
Aprobarea moțiunii nu a fost anunțată oficial în momentul redactării, dar surse din camera de numărare a voturilor au confirmat rezultatul.
Surse: HotNews, Digi24, Observator
Cum s-a votat
Ședința a început la ora 11:00, sub conducerea președintelui Senatului Mircea Abrudean. La ședință au fost prezenți 402 parlamentari din totalul de 464 — o mobilizare masivă pentru un vot considerat istoric. Moțiunea a fost prezentată de senatorul PSD Daniel Zamfir, după care premierul Ilie Bolojan și-a apărat guvernul în plenul Parlamentului.
Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost până acum, dacă nu în Guvern?
— Ilie Bolojan, replică pentru PSD în plenul Parlamentului
Votul a fost secret, cu bile. Bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră însemnau vot „pentru", iar combinația inversă vot „împotrivă". PSD a decis luni în ședința internă ca parlamentarii săi să-și arate bilele liderilor de grup înainte de a le depune în urne — practică anormală dar tolerată, după ce conducerea PSD a transmis că „nu are nimic de ascuns".
Parlamentarii PNL au strigat „prezent, nu votez", semnalizând opoziția față de moțiune fără a-i da curs procedural. Aceeași strategie au urmat USR și UDMR.
Cel mai mare scor egalat — 281 de voturi
Cu 281 de voturi „pentru", moțiunea împotriva lui Bolojan egalează scorul-record obținut în 2021 de moțiunea care a demis Guvernul Florin Cîțu. Este al șaptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului.
Istoria recentă a moțiunilor de cenzură reușite în România:
- 2017: Sorin Grindeanu — demis cu 241 de voturi (votat de propriul partid)
- 2019: Viorica Dăncilă — 238 voturi
- 2020: Ludovic Orban I — 261 voturi
- 2021: Florin Cîțu — 281 voturi (record absolut)
- 2026: Ilie Bolojan — 281 voturi (record egalat)
Ce urmează
Conform articolului 110 din Constituție, Guvernul Bolojan rămâne în funcție cu atribuții limitate, ca guvern interimar, până la învestirea unui nou Executiv. Premierul și miniștrii nu mai pot lansa politici noi, ci doar gestionează administrarea curentă a treburilor publice. Termenul maxim al interimatului: 45 de zile.
Următorii pași procedurali:
- Consultări la Cotroceni. Președintele Nicușor Dan va chema partidele parlamentare la consultări pentru a identifica o eventuală majoritate.
- Desemnarea unui premier. După consultări, președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru.
- Programul de guvernare. Candidatul desemnat are 10 zile pentru a-și prezenta programul în fața Parlamentului și a obține votul de încredere.
Scenariile post-moțiune
Conform surselor HotNews, atât președintele Nicușor Dan, cât și liderul PSD Sorin Grindeanu doresc să păstreze coaliția formată din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul Minorităților Naționale. Claudiu Manda, secretarul general al PSD și mâna dreaptă a lui Grindeanu, a confirmat că social-democrații exclud o guvernare alături de AUR.
În același timp însă, atât PNL, cât și USR au adoptat câte două rezoluții interne care interzic explicit reluarea unei coaliții cu PSD după ce social-democrații au votat moțiunea împreună cu AUR. Premierul Bolojan a declarat luni în grupul deputaților liberali că „opoziția a făcut mereu bine PNL", iar președintele USR Dominic Fritz a afirmat că partidul său „nu se ferește nici de un guvern minoritar, nici de anticipate, nici de opoziție".
Patru scenarii pe masă
Surse politice consultate de presa centrală indică patru scenarii de configurație guvernamentală pentru perioada următoare:
1. Guvern minoritar PNL-USR-UDMR. Bolojan ar putea fi redesemnat sau înlocuit cu altcineva din PNL, formând un Executiv minoritar de 164 parlamentari (181 cu Minoritățile) care ar negocia individual fiecare proiect.
2. Guvern PSD-AUR. Scenariul ipotetic invocat săptămâna trecută de Simion, cu Călin Georgescu drept potențial premier într-o formulă „de reconciliere națională". Respins public de Manda.
3. Cabinet tehnocrat. O formulă de criză cu un premier independent, care să gestioneze tranziția până la alegerile anticipate.
4. Alegeri anticipate. Scenariu favorit pentru AUR, care vrea reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024.
Ședințe de partid în următoarele ore
După votul moțiunii, partidele vor convoca ședințe de urgență. PNL e programat marți la ora 17:00, cu agenda stabilită după vot. PSD și USR nu au comunicat încă ora ședințelor, dar surse interne indică reuniuni „în orele următoare".
Riscul PNRR
În timp ce politicienii își fac calculele, ceasul PNRR continuă să curgă. Pachetul de reformă legislativă necesar pentru tranșele rămase din Recovery and Resilience Facility — peste 10 miliarde de euro — depinde de adoptarea unor legi în Parlament. Cu un Guvern interimar și fără majoritate clară, aceste reforme riscă să fie blocate până la învestirea unui nou Executiv.
Deadline-ul critic pentru PNRR rămâne 31 august 2026. Manfred Weber, președintele PPE, a avertizat în 22 aprilie că PSD „pune în pericol pachetul de reformă legislativă necesar pentru finanțarea prin RRF" — un avertisment care s-a transformat astăzi în realitate.
Surse: HotNews, Digi24, Observator, Mediafax, Euronews. Articol în actualizare. Rubrica Coaliția în criză monitorizează în timp real evoluția crizei politice și consultările de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier.
