Ordonanța tăierilor la stat ajunge în atenția Curții Constituționale, după ce Avocatul Poporului a contestat unele prevederi ale actului normativ. Premierul Ilie Bolojan a reacționat imediat și a anunțat că Guvernul va depune la CCR argumente pentru a susține constituționalitatea măsurilor de reformă administrativă.
Șeful Executivului susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a crește eficiența administrației publice și pentru a îmbunătăți disciplina financiară în instituțiile statului.
Ilie Bolojan: Guvernul va apăra reformele la Curtea Constituțională
Premierul Ilie Bolojan a precizat că Executivul va prezenta argumente juridice solide în fața Curții Constituționale pentru a susține pachetul de măsuri contestat.
„Vom depune la Curtea Constituţională argumentele în susţinerea celor patru măsuri contestate de Avocatul Poporului în pachetul de reformă administrativă. Avocatul Poporului are dreptul constituţional să facă o asemenea sesizare”, a transmis premierul.
Acesta a subliniat însă că este pentru prima dată în ultimii trei ani când instituția Avocatului Poporului folosește această prerogativă.
Funcționarii ar putea lucra la două primării
Prima măsură contestată la CCR se referă la posibilitatea ca un funcționar public să poată lucra cu normă parțială la două primării din mediul rural.
Premierul explică faptul că în multe comune mici nu există suficientă activitate pentru un post cu normă întreagă.
„În multe localităţi mici, un funcţionar nu are de lucru cu normă întreagă. Altora le este greu să îşi găsească oameni calificaţi pe anumite posturi. Un urbanist, de exemplu, nu are ce face cu normă întreagă la o primărie mică”, a explicat Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, măsura ar permite reducerea cheltuielilor de personal și ar facilita accesul comunităților mici la specialiști.
Certificat fiscal obligatoriu și pentru cumpărători
A doua prevedere contestată introduce obligația ca și cumpărătorul unui imobil sau al unui vehicul să prezinte certificat de atestare fiscală.
Până acum această obligație revenea doar vânzătorului.
„Este de bun-simţ ca un cumpărător care are bani pentru achiziţii importante să îşi plătească obligaţiile faţă de comunitate înainte de a face noi investiţii”, a declarat premierul.
Măsura urmărește creșterea gradului de colectare a taxelor locale.
Reținerea unei părți din ajutoarele sociale pentru datorii
O altă măsură contestată prevede posibilitatea ca primăriile sau Agenția pentru Inspecție Socială să rețină până la o treime din anumite prestații sociale dacă beneficiarii au datorii către autorități.
Premierul consideră că este o măsură de responsabilizare.
„Este corect ca un cetăţean să primească ajutoare, dar să nu contribuie deloc la funcţionarea şi dezvoltarea comunităţii în care locuieşte?”, a întrebat retoric Ilie Bolojan.
Suspendarea permisului pentru neplata amenzilor
Cea de-a patra măsură contestată la Curtea Constituțională prevede suspendarea permisului de conducere pentru șoferii care nu își plătesc amenzile de circulație într-un termen stabilit.
Premierul spune că problema este gravă, deoarece în România sunt încasate doar aproximativ 40% dintre amenzile rutiere.
„Șase din zece persoane amendate nu plătesc. Nu este vorba doar despre sume pierdute la buget, ci și despre eficiența redusă a măsurilor de disciplinare a traficului”, a explicat Bolojan.
Acesta a amintit că România are cel mai mare număr de accidente rutiere cu victime din Uniunea Europeană.
Guvernul susține că măsurile sunt constituționale
Premierul Ilie Bolojan a reiterat că Executivul consideră că aceste măsuri nu încalcă Constituția și reprezintă doar decizii de politică publică.
„Eu cred cu tărie că aceste măsuri nu încalcă prevederi constituţionale, ci reprezintă opţiuni de politici publice menite să crească disciplina administrativă şi bugetară, dar şi siguranţa cetăţenilor”, a afirmat șeful Guvernului.
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu mai multe prevederi din ordonanța privind creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, adoptată recent de Guvern și care prevede inclusiv reducerea unor posturi din administrația publică.
