Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, cele mai mari două economii arabe și, timp de un deceniu, cei mai apropiați aliați din Golf, au ajuns în 2026 în tabere opuse pe aproape toate fronturile regiunii. Ruptura a devenit publică în decembrie 2025, în Yemen, și s-a extins apoi la petrol, la OPEC și la războaiele din Cornul Africii.
Rivalitatea nu se poartă direct, ci prin aliați locali, bani și influență. Pentru a o înțelege, merită privit întâi ce le-a unit pe cele două monarhii.
Două monarhii petroliere, un proiect comun
Arabia Saudită este cea mai mare dintre cele șase monarhii din Golful Persic, găzduiește Mecca și Medina, cele mai sfinte orașe ale islamului, și conduce de facto OPEC, organizația exportatorilor de petrol care își coordonează producția pentru a influența prețul. Emiratele sunt o federație de șapte emirate: Abu Dhabi deține cea mai mare parte a petrolului, iar Dubai a devenit principalul nod comercial și de transport aerian al regiunii.
Diferența de model contează. Emiratele și-au diversificat economia timp de decenii, astfel încât sectoarele non-petroliere produc astăzi, potrivit estimărilor, în jur de trei sferturi din PIB. Regatul saudit a pornit mai târziu pe același drum și concurează acum direct cu vecinul pentru investitori, turiști și companii.
După valul de proteste din 2011, cunoscut drept Primăvara Arabă, cele două capitale au lucrat împreună pentru a ține sub control mișcările islamiste și influența Iranului. Liderul emirian Mohamed bin Zayed a fost descris adesea drept mentorul prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman, mai tânăr. În 2015 au intrat împreună în războiul din Yemen, împotriva houthilor susținuți de Iran, iar între 2017 și 2021 au izolat împreună Qatarul.
Primul semn de competiție economică a venit în 2021: Riadul a anunțat că firmele străine care nu își mută sediul regional în regat riscă să piardă contractele de stat. Majoritatea acestor sedii se aflau la Dubai. Puține companii au plecat efectiv, preferând să deschidă birouri suplimentare în Arabia Saudită.
Yemenul, locul unde s-a rupt alianța
În Yemen, cei doi parteneri au urmărit de la început scopuri diferite. Riadul a vrut un stat unitar, condus de guvernul recunoscut internațional. Abu Dhabi a antrenat și a plătit forțe din sud, inclusiv Consiliul de Tranziție din Sud (STC), o grupare separatistă care cere independența fostului Yemen de Sud.
În decembrie 2025, STC a ocupat guvernoratele Hadramaut și al-Mahra, primul aflat la granița cu Arabia Saudită. Pe 30 decembrie, aviația coaliției conduse de saudiți a lovit portul Mukalla, unde, potrivit Riadului, două nave sosite din Fujairah descărcaseră arme și vehicule de luptă pentru separatiști, relatează Al Jazeera. Emiratele au negat că ar fi trimis arme și au spus că vehiculele erau destinate propriilor trupe.
Arabia Saudită a numit situația o amenințare la adresa securității sale naționale, iar guvernul yemenit a cerut retragerea forțelor emiratene. Abu Dhabi a acceptat și și-a retras ultimele unități. Calculul a fost, cel mai probabil, unul de costuri: Riadul controla spațiul aerian, rămânerea ar fi devenit, juridic, o ocupație, iar Emiratele aveau mai mult de pierdut decât de câștigat.
