Perspective

Arabia Saudită și Emiratele: cum s-a rupt alianța din Golf

De la războiul comun din Yemen la bombardamentul de la Mukalla și ieșirea Emiratelor din OPEC: cum au ajuns cele mai mari economii arabe rivale.

de Alin Radu · · Asistat de AI

Hartă Semnal: Arabia Saudită (roșu) și Emiratele Arabe Unite (bleumarin), cu Yemen, Sudan, Somalia și Libia marcate ca teatre ale rivalității. Grafică: Semnal
Hartă Semnal: Arabia Saudită (roșu) și Emiratele Arabe Unite (bleumarin), cu Yemen, Sudan, Somalia și Libia marcate ca teatre ale rivalității. Grafică: Semnal

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, cele mai mari două economii arabe și, timp de un deceniu, cei mai apropiați aliați din Golf, au ajuns în 2026 în tabere opuse pe aproape toate fronturile regiunii. Ruptura a devenit publică în decembrie 2025, în Yemen, și s-a extins apoi la petrol, la OPEC și la războaiele din Cornul Africii.

Rivalitatea nu se poartă direct, ci prin aliați locali, bani și influență. Pentru a o înțelege, merită privit întâi ce le-a unit pe cele două monarhii.

Două monarhii petroliere, un proiect comun

Arabia Saudită este cea mai mare dintre cele șase monarhii din Golful Persic, găzduiește Mecca și Medina, cele mai sfinte orașe ale islamului, și conduce de facto OPEC, organizația exportatorilor de petrol care își coordonează producția pentru a influența prețul. Emiratele sunt o federație de șapte emirate: Abu Dhabi deține cea mai mare parte a petrolului, iar Dubai a devenit principalul nod comercial și de transport aerian al regiunii.

Diferența de model contează. Emiratele și-au diversificat economia timp de decenii, astfel încât sectoarele non-petroliere produc astăzi, potrivit estimărilor, în jur de trei sferturi din PIB. Regatul saudit a pornit mai târziu pe același drum și concurează acum direct cu vecinul pentru investitori, turiști și companii.

După valul de proteste din 2011, cunoscut drept Primăvara Arabă, cele două capitale au lucrat împreună pentru a ține sub control mișcările islamiste și influența Iranului. Liderul emirian Mohamed bin Zayed a fost descris adesea drept mentorul prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman, mai tânăr. În 2015 au intrat împreună în războiul din Yemen, împotriva houthilor susținuți de Iran, iar între 2017 și 2021 au izolat împreună Qatarul.

Primul semn de competiție economică a venit în 2021: Riadul a anunțat că firmele străine care nu își mută sediul regional în regat riscă să piardă contractele de stat. Majoritatea acestor sedii se aflau la Dubai. Puține companii au plecat efectiv, preferând să deschidă birouri suplimentare în Arabia Saudită.

Yemenul, locul unde s-a rupt alianța

În Yemen, cei doi parteneri au urmărit de la început scopuri diferite. Riadul a vrut un stat unitar, condus de guvernul recunoscut internațional. Abu Dhabi a antrenat și a plătit forțe din sud, inclusiv Consiliul de Tranziție din Sud (STC), o grupare separatistă care cere independența fostului Yemen de Sud.

În decembrie 2025, STC a ocupat guvernoratele Hadramaut și al-Mahra, primul aflat la granița cu Arabia Saudită. Pe 30 decembrie, aviația coaliției conduse de saudiți a lovit portul Mukalla, unde, potrivit Riadului, două nave sosite din Fujairah descărcaseră arme și vehicule de luptă pentru separatiști, relatează Al Jazeera. Emiratele au negat că ar fi trimis arme și au spus că vehiculele erau destinate propriilor trupe.

Arabia Saudită a numit situația o amenințare la adresa securității sale naționale, iar guvernul yemenit a cerut retragerea forțelor emiratene. Abu Dhabi a acceptat și și-a retras ultimele unități. Calculul a fost, cel mai probabil, unul de costuri: Riadul controla spațiul aerian, rămânerea ar fi devenit, juridic, o ocupație, iar Emiratele aveau mai mult de pierdut decât de câștigat.

Deznodământul a fost rapid. Pe 7 ianuarie 2026, forțele sprijinite de saudiți au reluat Adenul, iar pe 9 ianuarie o delegație STC aflată la Riad a anunțat dizolvarea grupării, o decizie contestată de o parte din lideri. Liderul separatist Aidarous al-Zubaidi a ajuns în Emirate. Tensiunile din Yemen nu s-au încheiat însă, după cum arată pregătirile saudite pentru o ofensivă împotriva houthilor.

Războiul prin interpuși, din Sudan până în Somalia

Conflictul s-a mutat apoi pe alte fronturi, sub forma unui război prin interpuși: state rivale care sprijină tabere opuse într-un conflict străin, în loc să se confrunte direct.

În Sudan, Arabia Saudită susține armata condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan, iar Emiratele sunt acuzate că sprijină Forțele de Sprijin Rapid (RSF), acuzații pe care Abu Dhabi le respinge. În Somalia, Riadul apără integritatea teritorială a statului, în timp ce Emiratele au legături economice strânse cu regiunea separatistă Somaliland, inclusiv prin portul Berbera. Recunoașterea Somalilandului de către Israel a adâncit această linie de fractură. Libia este un al treilea teatru în care interesele celor două capitale s-au ciocnit.

În paralel, Riadul s-a apropiat de Egipt, Turcia, Qatar și Pakistan, iar recent a semnat un acord militar cu Siria.

Petrolul și ieșirea Emiratelor din OPEC

Războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie 2026, a lovit ambele monarhii: amândouă au fost ținta atacurilor iraniene, iar exporturile prin strâmtoarea Ormuz au fost grav perturbate. Pericolul comun nu le-a apropiat.

Pe 28 aprilie, Emiratele au anunțat că părăsesc OPEC și OPEC+ de la 1 mai, după 59 de ani de membru, potrivit AP. Abu Dhabi, al treilea producător al cartelului, investise masiv pentru a-și crește capacitatea și se plângea de ani de zile de cotele care îl obligau să țină barili în pământ. Ministrul energiei, Suhail al-Mazrouei, a insistat că decizia a fost economică, nu politică. Analiștii au remarcat însă că Arabia Saudită rămâne să susțină aproape singură efortul de stabilizare a prețurilor. Detalii despre noua strategie emiratiană, în analiza Emiratele Arabe Unite mizează pe petrol fără restricții.

Ce urmează pentru Golf

Deocamdată, Arabia Saudită pare să fi câștigat runda din Yemen, iar Emiratele și-au ales libertatea pe piața petrolului. Niciuna dintre părți nu a rupt relațiile diplomatice, iar economiile lor rămân strâns legate.

Riscul principal este pentru statele fragile în care cele două monarhii își dispută influența. În Sudan și în Yemen, două dintre cele mai sângeroase războaie civile ale lumii, lipsa unui bloc unit în Golf face pacea mai greu de negociat. Pentru Statele Unite, care s-au bazat decenii la rând pe unitatea aliaților din Golf, rivalitatea complică orice strategie regională.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.