Oameni celebri

„You Don’t Own Me”, imnul feminist cântat de Lesley Gore

„You Don’t Own Me” a fost scris de doi bărbați și cântat de Lesley Gore la 17 ani. Povestea unui imn feminist rămas actual.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Cântăreața Lesley Gore într-un portret de studio din 1963
Cântăreața Lesley Gore într-un portret de studio din 1963

„You Don’t Own Me” a fost înregistrată în septembrie 1963, când Lesley Gore avea 17 ani, și a urcat până pe locul doi în Billboard Hot 100. Cântecul în care o tânără îi spune iubitului că nu îi aparține a fost scris de doi bărbați, John Madara și David White, și produs de un al treilea, Quincy Jones.

Doi compozitori sătui de cântece despre băieți

Madara și White, compozitori din Philadelphia, voiau să iasă din tiparul vremii. Madara a povestit pentru NPR că amândoi erau iritați de cât de multe piese scrise pentru interprete se învârteau în jurul suspinelor după un băiat. Au hotărât să scrie despre o femeie care îi spune unui bărbat, fără menajamente, ce are de auzit.

Madara a mai spus că sensibilitatea textului vine și din copilăria petrecută într-un cartier multirasial din Philadelphia și din participarea lui la mișcarea pentru drepturi civile. Tot el consideră că mesajul vorbește, în fond, despre empatie.

Gore și-a amintit că a ascultat piesa pentru prima dată într-o cabană de lângă o piscină, unde cei doi compozitori i-au cântat-o la chitară.

Locul doi, în spatele Beatles

Înregistrarea a avut loc pe 21 septembrie 1963, cu Quincy Jones la producție și cu un aranjament orchestral semnat de Claus Ogerman. Single-ul a apărut pe 11 decembrie 1963. Strofele sunt construite într-o tonalitate minoră, iar refrenul trece în major, un contrast pe care Gore îl descria ca pe o senzație de avânt și exaltare.

În Billboard Hot 100, piesa a stat trei săptămâni la rând pe locul doi, începând cu 1 februarie 1964, blocată de „I Want to Hold Your Hand”, single-ul Beatles aflat pe primul loc. A rămas ultimul single al lui Gore intrat în primele zece locuri.

Un imn pe care Gore nu l-a gândit ca atare

La începutul anilor ’60, Gore era cunoscută pentru cântece despre inimi frânte, precum „It’s My Party” și „Judy’s Turn to Cry”. În necrologul ei, The New York Times observa că trecea repede de la autocompătimirea în lacrimi la afirmarea fermă a propriei voințe. Noua piesă mergea mai departe, pentru că nu cerea iertare și nu aștepta să fie aleasă de cineva.

Într-un interviu din 1991, Gore a spus că a ales cântecul pentru forța textului, nu pentru că l-ar fi văzut ca pe o poveste despre condiția femeii. Faptul că a fost preluat ca imn al femeilor o făcea, spunea ea, foarte mândră. Unii cercetători îl menționează printre influențele celui de-al doilea val al mișcării feministe.

Cântecul a revenit periodic în prim-plan. În 1996, Diane Keaton, Bette Midler și Goldie Hawn l-au interpretat în finalul filmului „The First Wives Club”. În 2005, Gore l-a reînregistrat pentru albumul „Ever Since”. În 2012, ea a sprijinit un clip de îndemn la vot și de apărare a drepturilor reproductive, în care Lena Dunham, Tavi Gevinson și alte personalități își mișcau buzele pe versurile piesei. În 2018, în seara Marșului Femeilor, distribuția feminină a emisiunii Saturday Night Live a cântat-o alături de actrița Jessica Chastain.

O artistă care nu s-a ascuns

În 2005, odată cu albumul „Ever Since”, Gore a vorbit public despre faptul că este lesbiană. Într-un interviu pentru AfterEllen, ea a spus că și-a dat seama la 20 de ani că o atrag femeile și că, deși industria muzicală era profund homofobă, nu a simțit niciodată nevoia să se prefacă heterosexuală. Povestea că și-a trăit viața firesc, fără să evite subiectul, dar și fără să-l pună în fața nimănui.

Din 1982 și până la moartea ei, Gore a fost împreună cu designera de bijuterii Lois Sasson, relație care a durat 33 de ani. Cântăreața a găzduit mai multe ediții ale emisiunii „In the Life”, difuzată de PBS și dedicată subiectelor LGBT.

A servit drept inspirație

Lesley Gore a murit pe 16 februarie 2015, la 68 de ani, din cauza unui cancer pulmonar. La o lună după moartea ei a apărut versiunea cântăreței australiene Grace, în colaborare cu rapperul G-Eazy, produsă tot de Quincy Jones. Aceasta a urcat pe primul loc în Australia și pe locul patru în Marea Britanie. În 2016, înregistrarea originală a intrat în Grammy Hall of Fame.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.