Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Natură

Șacalii se apropie tot mai mult de casele din Valea Dunării

Locuitorii din zona Calafat, județul Dolj, spun că șacalii se apropie tot mai mult de gospodării și nu se mai sperie de zgomote puternice.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Un șacal auriu fotografiat în habitatul său natural, lângă vegetație deasă
Un șacal auriu fotografiat în habitatul său natural, lângă vegetație deasă

Locuitorii din zona Calafat, județul Dolj, spun că șacalii au ajuns tot mai aproape de casele lor, iar animalele nu se mai sperie nici de zgomote puternice. Oamenii povestesc că sălbăticiunile apar acum și în timpul zilei, iar atacurile asupra păsărilor din curte s-au înmulțit, potrivit unui reportaj Euronews România.

Animale care nu se mai tem de oameni

Un locuitor din Calafat povestește că a văzut, pentru prima dată, familii întregi de șacali chiar pe proprietatea sa. Bărbatul spune că a folosit un tun de sperietoare pentru a alunga cormoranii de pe malul apei, însă șacalii nu au mai reacționat la zgomot, deși la început se speriaseră.

Localnicii aud animalele în fiecare noapte și spun că le observă adesea în timp ce pescuiesc sau lucrează pe malul Dunării, semn că șacalii s-au obișnuit cu prezența oamenilor din zonă.

Zeci de păsări de curte, pierdute în câteva nopți

Atacurile asupra animalelor domestice s-au înmulțit, spun oamenii din zonă. Un localnic povestește că a pierdut, în două nopți diferite, aproximativ 40, respectiv 30 de rațe și găini, după ce a uitat să le închidă în adăpost.

Șacalii afectează și fauna sălbatică din zonă: localnicii spun că vânatul de interes cinegetic, precum căprioarele sau iepurii, a scăzut vizibil, iar animalele au început să fie văzute inclusiv pe șosele, nu doar pe câmp sau la marginea pădurii.

Dolj, printre județele cu cele mai multe exemplare

Reprezentanții Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Dolj spun că au făcut evaluări pe teren și urmează să demareze acțiuni de capturare a șacalilor din fondurile cinegetice unde numărul lor a crescut alarmant. Potrivit directorului AJVPS Dolj, Marin Ștefan, nivelul scăzut al Dunării, care favorizează un fenomen asemănător deșertificării, ar putea fi unul dintre factorii care încurajează înmulțirea speciei.

Șacalul auriu a pătruns în România venind dinspre Ucraina și s-a extins, de-a lungul anilor, până în zona Brașovului. Dolj se numără printre județele cu cele mai mari efective din țară, alături de Tulcea, Constanța, Vaslui, Călărași și Olt, potrivit unei analize publicate anterior de Adevărul, citând un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Brașov Ovidiu Ionescu și Darius Hărdălău.

O specie în plină expansiune la nivel național

La nivelul întregii țări, populația de șacali a crescut spectaculos în ultimele două decenii: de la puțin peste 1.000 de exemplare în 2004, la aproximativ 41.000 în 2025, potrivit aceluiași studiu. Specialiștii pun expansiunea pe seama capacității mari de reproducere a șacalului și a lipsei prădătorilor naturali, precum lupul, din zonele de câmpie unde animalul s-a răspândit.

Situația din Dolj nu este singulară. În ultimul an, autorități din mai multe județe riverane Dunării, printre care Tulcea și Constanța, au organizat acțiuni de reducere a populației de șacali, după ce localnicii au reclamat pagube tot mai mari în gospodării și în fermele de animale.

Ce spun localnicii despre riscuri

Dincolo de pagubele materiale, unii locuitori din zonele afectate cer autorităților măsuri mai ferme, inclusiv posibilitatea de a vâna șacalii și pe timp de noapte, când animalele sunt cele mai active. Specialiștii atrag atenția că șacalii pot răspândi rabie, ceea ce adaugă o dimensiune de sănătate publică problemei demografice a speciei.

Pentru fermierii și crescătorii de animale din Valea Dunării, principala provocare rămâne protejarea gospodăriilor, în condițiile în care șacalii au demonstrat că pot săpa pe sub garduri și pot ataca inclusiv animale de talie mare, nu doar păsări de curte.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.