Justiție

Elevă trimisă în judecată după ce și-a împins profesoara

Incidentul a avut loc în octombrie 2024, la Școala Gimnazială nr. 5 de pe Calea Victoriei. Profesoara a avut nevoie de șase-șapte zile de îngrijiri medicale.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Sală de clasă goală, cu bănci și scaune verzi, tablă și ecran interactiv. Imagine ilustrativă (Foto: ColegioEntrenaranjos / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0)
Sală de clasă goală, cu bănci și scaune verzi, tablă și ecran interactiv. Imagine ilustrativă (Foto: ColegioEntrenaranjos / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0)

O elevă de la Școala Gimnazială nr. 5 din București a fost trimisă în judecată pentru lovire sau alte violențe, la doi ani după ce și-a împins profesoara, care a căzut și s-a lovit la cap. Fata avea 14 ani în octombrie 2024, când s-a petrecut incidentul. Decizia procurorilor a fost făcută publică miercuri, 28 octombrie, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.

Ce au stabilit procurorii

Potrivit comunicatului Parchetului, citat de Agerpres, totul s-a întâmplat pe 16 octombrie 2024, în jurul orei 15:25, în clădirea școlii de pe Calea Victoriei nr. 114. Anchetatorii spun că eleva aflase de la o colegă că profesoara ar fi vorbit urât despre familia ei.

Adolescenta a intrat apoi în sala în care se afla cadrul didactic, a lovit-o peste mâini și a împins-o. Profesoara și-a pierdut echilibrul și a căzut, lovindu-se la cap și la umeri. Pentru vindecarea leziunilor a avut nevoie de șase-șapte zile de îngrijiri medicale.

Scena a fost surprinsă de camera de supraveghere din clasă, iar imagini din înregistrare au apărut miercuri în presă. Purtătorul de cuvânt al Parchetului, Irinel Stroe, a reluat la Europa FM explicația anchetatorilor, potrivit căreia gestul elevei a pornit de la ce îi povestise colega despre profesoară.

Doi ani până în sala de judecată

Cercetările s-au încheiat pe 19 octombrie 2026, când procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a elevei, în stare de libertate. Dosarul se află acum pe masa Judecătoriei Sectorului 1, care va analiza probele strânse în anchetă și va decide dacă fapta se confirmă. Până la o hotărâre definitivă, eleva beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Între timp, adolescenta a împlinit 16 ani. Comunicatul Parchetului nu explică de ce ancheta a durat doi ani și nici nu precizează ce s-a întâmplat la nivelul școlii după incident.

Ce prevede legea pentru un minor

Vârsta elevei la momentul faptei schimbă felul în care va fi judecată. Codul penal stabilește că un minor între 14 și 16 ani răspunde penal doar dacă se dovedește că a acționat cu discernământ. Pentru faptele comise înainte de 18 ani, instanța nu dă pedepse cu închisoarea sau amendă, ci măsuri educative.

Regula este o măsură care nu privează minorul de libertate, cum ar fi stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână sau asistarea zilnică. Internarea într-un centru educativ rămâne o excepție, rezervată celor care au mai primit o măsură educativă pentru altă infracțiune sau faptelor mult mai grave, pentru care legea prevede 7 ani de închisoare sau mai mult.

O toamnă tensionată în școli

Dosarul de la Calea Victoriei intră pe rolul instanței într-un moment în care violența din școli a urcat pe agenda Guvernului. Pe 14 octombrie, în curtea Școlii Gimnaziale nr. 15 din Timișoara, un profesor de educație fizică a fost agresat de un elev de clasa a V-a, de părinții și de fratele acestuia, după o observație făcută la oră. Părinții au fost arestați preventiv.

Săptămâna următoare au venit două atacuri cu arme albe. La Bistrița, o profesoară și elevi au fost răniți de un elev de clasa a VII-a care avea un briceag, iar la un liceu din Pitești, un elev de clasa a IX-a a atacat doi colegi.

Ministrul Educației, Sorin Costreie, a cerut aproximativ 1.000 de posturi noi de paznici și pedepse mai aspre pentru cei care agresează profesori, după modelul aplicat personalului medical. Pe 23 octombrie, Guvernul a anunțat șapte măsuri urgente pentru siguranța în școli, printre care mai mulți paznici și consilieri psihologici, dar și sancțiuni mai dure pentru violența împotriva elevilor și a profesorilor.

Episoadele mediatizate nu sunt izolate. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, care a răspuns unei interpelări parlamentare, între septembrie 2025 și februarie 2026 au fost sesizate 1.541 de fapte penale în unitățile de învățământ. Aproape 59% dintre ele au fost loviri sau alte violențe, iar cifrele includ toate faptele sesizate în școli, nu doar agresiunile asupra profesorilor. Tendința fusese semnalată și în analiza Semnal despre violența în școli ca fenomen în creștere.

În cazul elevei, următorul pas îi aparține instanței. Judecătoria va stabili dacă fata a acționat cu discernământ și, în caz afirmativ, ce măsură educativă i se potrivește.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.