Un caz ieșit din comun a fost descoperit de jandarmi în județul Dâmbovița: un bărbat decedat figura în aplicația SUMAL 2.0 drept șofer al unor transporturi de materiale lemnoase, în cel puțin 122 de situații. Descoperirea a fost făcută în timpul unui control de rutină și a dus la întocmirea unui proces-verbal de sesizare pentru două posibile infracțiuni.
Fotografii neclare, primul indiciu al fraudei
Potrivit reprezentanților Jandarmeriei, totul a pornit după ce jandarmii au observat fotografii neclare, încărcate în aplicația SUMAL 2.0 la momentul înregistrării transporturilor de material lemnos. Aplicația este folosită de autoritățile române pentru a urmări trasabilitatea transporturilor de lemn, tocmai pentru a preveni tăierile ilegale și comercializarea materialului lemnos fără acte.
Verificările suplimentare ale datelor de identificare atașate acelor fotografii au scos la iveală un detaliu neobișnuit: persoana trecută în sistem ca șofer al transporturilor era, în realitate, decedată. Jandarmii au continuat verificările pentru a stabili exact de când și în câte cazuri identitatea bărbatului decedat fusese folosită în acest fel.
122 de transporturi înregistrate din mai 2025
Potrivit rezultatelor verificărilor, din mai 2025 și până în prezent, bărbatul decedat figura ca șofer în 122 de transporturi de material lemnos înregistrate în SUMAL 2.0. Practic, timp de peste un an, identitatea sa a fost folosită în mod repetat pentru transporturi de lemn, fără ca persoana respectivă să mai fie în viață.
Autoritățile nu au precizat, deocamdată, cine ar fi introdus efectiv datele false în sistem și în ce scop anume a fost aleasă identitatea unei persoane decedate, dar cazul sugerează o posibilă încercare de a ocoli controalele automate ale aplicației, prin folosirea unor date care, la o verificare superficială, ar fi părut valide.
Două infracțiuni în proces-verbalul de sesizare
În urma descoperirii, jandarmii au întocmit un proces-verbal de sesizare privind două posibile infracțiuni: folosirea unor date false în aplicația SUMAL 2.0 și accesarea fără drept a unui sistem informatic. Cazul urmează să fie preluat de anchetatori pentru a stabili cine se află în spatele acestei fraude și dacă transporturile respective de lemn au avut, în realitate, o proveniență legală.
Aplicația SUMAL 2.0 este obligatorie pentru orice transport de materiale lemnoase din România și presupune completarea unor date despre șofer, vehicul, cantitate și proveniența lemnului, tocmai pentru a permite autorităților să identifice rapid eventualele nereguli. Cazuri de acest tip nu sunt singulare: mai multe firme s-au confruntat deja cu sancțiuni financiare de zeci de mii de lei după ce au furnizat informații inexacte în aceeași aplicație.
Un fenomen mai amplu al transporturilor ilegale de lemn
Furtul și transportul ilegal de lemn rămân o problemă recurentă în mai multe județe din România, iar autoritățile au raportat în trecut numeroase cazuri similare de nereguli descoperite la controalele rutiere. Un caz recent, petrecut în Argeș, arată aceeași tendință: un bărbat a fost amendat pentru transport ilegal de lemne, după ce polițiștii au descoperit nereguli la actele care însoțeau încărcătura.
Cazul din Dâmbovița se remarcă însă prin metoda neobișnuită folosită pentru a ocoli sistemul de trasabilitate, ceea ce a atras rapid atenția autorităților asupra vulnerabilităților aplicației SUMAL 2.0 în fața unor eventuale tentative de fraudare. Descoperirea ridică întrebări legate de modul în care datele introduse în sistem sunt verificate în timp real și de măsurile suplimentare pe care autoritățile ar putea să le ia pentru a preveni repetarea unor situații similare.
Ancheta continuă pentru a stabili identitatea persoanei sau persoanelor care au folosit datele bărbatului decedat, precum și traseul real al celor 122 de transporturi de material lemnos înregistrate fraudulos pe numele acestuia.
Specialiștii în domeniul forestier atrag atenția că astfel de fraude, chiar dacă par la prima vedere niște detalii administrative minore, pot ascunde volume semnificative de lemn tăiat ilegal, spălat ulterior prin acte care par în regulă la o verificare rapidă. Folosirea identității unei persoane decedate complică suplimentar orice anchetă ulterioară, întrucât persoana respectivă nu mai poate fi audiată, iar responsabilitatea reală pentru transporturi rămâne, pentru moment, neclară.
Cazul readuce în atenția publică și discuția mai amplă despre eficiența sistemelor digitale de trasabilitate folosite de statul român, în special în sectoare vulnerabile la fraudă precum exploatarea și comercializarea materialului lemnos. Deși aplicația SUMAL 2.0 a fost gândită tocmai pentru a limita astfel de nereguli, cazul din Dâmbovița arată că verificările automate pot fi, cel puțin temporar, ocolite prin introducerea unor date false, până la sesizarea unei anomalii de către autorități în teren.
