Judecătoria Oltenița a dat cea mai ușoară sancțiune
Judecătoria Oltenița i-a aplicat lui Eugen Sechila avertismentul, cea mai ușoară sancțiune prevăzută de Codul penal, în dosarul în care a fost acuzat că a ridicat o troiță cu însemne asociate Mișcării Legionare în județul Călărași. Instanța a apreciat că fapta există și constituie infracțiune, dar a considerat că pericolul social este redus.
Potrivit motivării, monumentul a avut o expunere publică minimă, iar acest element a cântărit în individualizarea sancțiunii. Sechila, fost colaborator al lui Călin Georgescu, a fost trimis în judecată de Parchetul General în martie 2025.
Ce a susținut Eugen Sechila în fața instanței?
În timpul procesului, Eugen Sechila a respins acuzațiile și a susținut că troița reprezintă o lucrare artistică realizată în memoria unui tânăr din localitate. El a afirmat că este sculptor și că simbolul central al creațiilor sale este Sfânta Cruce.
Acesta a arătat și că figura geometrică de la baza troiței, deși poate fi asociată cu Mișcarea Legionară, ar avea în opinia sa un sens religios. În apărarea sa, a invocat excepția privind libertatea artistică prevăzută de OUG 31/2002.
Instanța a consemnat că inculpatul a depus la dosar materiale care atestă activitatea sa artistică și existența altor lucrări realizate de acesta, potrivit Agerpres.
Martorul apărării a vorbit despre un simbol creștin
Sechila a prezentat și un martor care s-a recomandat drept doctor în etnologie în cadrul Academiei Române. Acesta a susținut că simbolul de la baza troiței nu este unul legionar, ci un semn tradițional creștin, prezent în cultura românească de foarte mult timp și asociat protecției Sfintei Treimi.
Apărarea a încercat astfel să plaseze lucrarea în zona unei interpretări religioase și culturale, nu politice. Instanța nu a acceptat însă această explicație.
Instanța a reținut identitatea cu simbolul legionar
Judecătorul a concluzionat că figura geometrică realizată de Sechila este identică simbolului utilizat de Mișcarea Legionară. În motivare se arată că simbolul legionar este reprezentat prin crucea triplă, formată din trei bare verticale și trei orizontale.
Deși forma în sine nu transmite, potrivit instanței, un mesaj rasist, aceasta este asociată cu rasismul și antisemitismul din cauza contextului istoric în care a fost folosită. Pe acest fond, argumentul libertății artistice a fost respins.
De ce a fost respinsă apărarea artistică?
Instanța a arătat că troița a fost ridicată în memoria unei persoane decedate și nu în scop artistic, de cercetare sau educațional. În consecință, judecătorul a considerat că nu poate fi aplicată excepția invocată de apărare.
Decizia Judecătoriei Oltenița marchează o soluție de condamnare, dar cu sancțiunea minimă prevăzută de lege. Cazul rămâne relevant prin felul în care instanța a separat argumentul artistic de semnificația istorică a simbolului contestat.
