Războiul rozelor este unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Angliei din secolul al XV-lea. Acest conflict a avut loc între două facțiuni rivale, Casa Lancaster și Casa York, care s-au luptat pentru controlul tronului englez.
Cauzele Războiului Rozei pot fi urmărite încă din secolul al XIV-lea, când regele Eduard al III-lea a început să-și divizeze proprietățile între fiii săi. Astfel, moștenitorul tronului englez, Eduard de Lancaster, a devenit duce de Lancaster, iar fratele său, Iacob de York, a devenit duce de York.
În următorii ani, tensiunile între cele două facțiuni au crescut, iar bătălia pentru tron a început în mod oficial în anul 1455, când Richard de York a inițiat o campanie militară împotriva casei Lancaster. Acesta a reușit să obțină o victorie importantă la prima bătălie de la St Albans și a fost numit protector al tronului.
Cu toate acestea, conflictul nu s-a încheiat aici, iar luptele au continuat în următorii ani. În 1460, York a revendicat oficial tronul și a fost recunoscut ca regele Angliei de către Parlamentul englez. Cu toate acestea, el a fost ucis în bătălia de la Wakefield în același an, iar tronul a revenit în mâinile casei Lancaster.