Relația dintre Washington și Beijing trece printr-o perioadă „accidentată”, iar scandalul din jurul șefului Nvidia, Jensen Huang, e un nou motiv de prudență. Avertismentul vine de la David Perdue, ambasadorul SUA în China, care a vorbit miercuri, 11 noiembrie, cu Bloomberg Television, la conferința Citi China de la Shanghai.
Diplomatul a trecut în revistă principalele dosare care despart cele două puteri, cu o săptămână înaintea summitului APEC de la Shenzhen. Acolo, Donald Trump și Xi Jinping urmează să se întâlnească pentru a treia oară anul acesta.
Un scandal personal ajuns pe masa diplomaților
„Situația cu Nvidia e încă un semn că trebuie să rămânem vigilenți”, a spus Perdue. El a legat episodul direct de negocierile comerciale, explicând că securitatea economică a devenit una cu securitatea națională și că, din acest motiv, relația cu China e acum una cu hopuri.
Jensen Huang a recunoscut duminică, 8 noiembrie, o relație extraconjugală, iar consiliul de administrație al Nvidia a deschis o anchetă independentă. The New York Times a identificat-o pe femeie drept Alice Huang, cetățeană chineză care a lucrat în conducerea companiei Megaspeed din Singapore. Potrivit ziarului, serviciile americane au stabilit că aceasta transmitea informații Beijingului.
Ministerul chinez de Externe respinge acuzațiile și le numește o campanie de denigrare. Trump a confirmat că FBI verifică legătura lui Huang cu presupusa spioană, dar a continuat să-l laude pe șeful Nvidia. Miza depășește însă o singură companie. Washingtonul limitează deja accesul Chinei la cele mai performante cipuri Nvidia, iar mai multe voci americane cer acum controale și mai stricte la export.
Pământurile rare ajung greu în SUA
Perdue a spus că oficialii americani sunt frustrați de ritmul lent al livrărilor de pământuri rare din China și că multe companii încă își așteaptă comenzile. „Așteptăm de luni de zile unele dintre aceste elemente foarte importante, folosite în centrele de date, în fabricarea motoarelor de avion și în alte sectoare”, a spus ambasadorul.
El a acuzat Beijingul că își folosește ca armă dominația în industriile strategice și a criticat regimul de licențe de export pentru magneții din pământuri rare. Criticile vin la scurt timp după ce China a mai amânat restricțiile anunțate în octombrie 2025. Licențele impuse încă din aprilie 2025 pentru șapte dintre aceste elemente au rămas însă în vigoare.
Decretul 835, „cea mai severă escaladare”
Cele mai aspre cuvinte au fost pentru Decretul 835, adoptat de Consiliul de Stat chinez în aprilie 2026. Actul interzice persoanelor și companiilor să aplice sau să ajute la aplicarea unor măsuri restrictive străine pe care Beijingul le consideră ilegale. Tot el creează o listă a entităților „rău-intenționate” și deschide calea unor procese în instanțele chineze.
Prima decizie luată în baza decretului a venit în mai și a vizat ancheta Comisiei Europene privind compania chineză Nuctech, desfășurată în baza regulilor UE pentru subvențiile străine. Perdue spune că decretul este aplicat chiar acum în cazul a două companii din Europa și a oamenilor care lucrează pentru ele, fără să le numească. „Este cea mai severă escaladare pe care am văzut-o de când am început să lucrez aici, în 1984”, a spus el.
Armele pentru Taiwan și petrolul iranian
Ambasadorul a negat că pachetul de arme pentru Taiwan, în valoare de 14 miliarde de dolari, ar fi fost amânat. „Președintele Trump i-a spus președintelui Xi că va vinde arme cui vrea, așa că nimic nu e oprit în acest moment”, a declarat Perdue. În același răspuns a recunoscut însă că rămâne de stabilit când are loc livrarea, ce include și dacă se mai face.
Pachetul a fost aprobat de Congres în ianuarie, dar nu poate merge mai departe fără undă verde de la Casa Albă. După summitul de la Beijing din mai, vânzarea a fost suspendată, iar Trump a descris armele pentru Taiwan drept „o monedă de schimb foarte bună” în relația cu Xi.
Perdue a mai spus că Trump s-a oferit să înlocuiască o parte din petrolul pe care China îl cumpără din Iran cu țiței american. Nu a precizat însă cum a răspuns Beijingul. Potrivit ambasadorului, cele două țări continuă să caute soluții pentru disputele legate de inteligența artificială și de chestiunile militare. Se lucrează inclusiv la un „mecanism de criză” care să permită o formă de supraveghere asupra dezvoltării acestei tehnologii.
Miza summitului de la Shenzhen
Liderii APEC se reunesc pe 18 și 19 noiembrie la Shenzhen, centrul tehnologic din sudul Chinei. Pentru Trump și Xi ar fi a treia întâlnire în 2026, după summitul de la Beijing din mai și vizita de stat a liderului chinez la Washington, din septembrie.
Întâlnirea va fi urmărită pentru semnale despre soarta armistițiului comercial, care expiră în ianuarie. Cazul Nvidia, pământurile rare și Taiwanul ajung astfel la Shenzhen pe aceeași agendă.
