Ciprul va avea două noi puncte de trecere peste zona tampon care desparte, de peste o jumătate de secol, ciprioții greci de cei turci. Președintele Nikos Christodoulides și liderul cipriot turc Tufan Erhürman au ajuns la acord luni, 9 noiembrie, după aproape patru ore de discuții la Nicosia, în prezența emisarei personale a secretarului general al ONU, María Ángela Holguín.
Sunt primele treceri convenite după cele de la Deryneia și Lefka-Apliki, deschise în noiembrie 2018. Data nu a fost încă stabilită. Christodoulides a spus doar că ambele puncte vor funcționa din aceeași zi, după ce se vor încheia lucrările pregătitoare.
Două sate despărțite de câteva sute de metri
Prima trecere va lega Louroujina (Akıncılar, în turcă), cel mai sudic sat locuit de ciprioți turci, de satul cipriot grec Lymbia. Cele două localități, aflate între Nicosia și Larnaca, sunt despărțite de mai puțin de 400 de metri, potrivit cotidianului Cyprus Mail. În Louroujina, un indicator ruginit fotografiat în această vară trimite încă spre „baricada Limya”.
A doua trecere se va afla în nord-vestul insulei, la vest de orașul Lefka. Ea va uni Karavostasi (Gemikonağı), localitate de pe malul golfului Morphou, cu satul Kambos, din poalele munților Troodos. Ambele puncte sunt gândite pentru traficul auto, iar numărul trecerilor de-a lungul celor aproximativ 180 de kilometri ai zonei tampon va crește astfel la unsprezece, față de nouă în prezent.
Cozile lungi de mașini de la punctele existente nemulțumesc de ani buni miile de oameni care traversează zilnic linia de demarcație, notează agenția Associated Press. Primarul cipriot turc al Nicosiei, Mehmet Harmancı, a salutat cele două treceri, dar a spus că ele nu vor rezolva aglomerația din capitală. El a vorbit despre „o mare dezamăgire”, pentru că Nicosia a rămas pe dinafară.
Arhive, biserici și un program școlar repornit
Acordul nu s-a oprit la cele două bariere. Purtătorul de cuvânt al forței ONU din Cipru (UNFICYP), Aleem Siddique, a anunțat că cele două părți vor face schimb de materiale de arhivă prin comitetul tehnic pentru patrimoniu cultural. Același comitet va restaura câteva biserici maronite și o mănăstire armeană, despre care presa cipriotă scrie că ar fi Sourp Magar, din districtul Kyrenia.
Comitetul pentru gestionarea crizelor va crea un mecanism de reacție rapidă la situații de urgență, iar cel pentru mediu va continua proiectele comune. Revine și „Imagine”, programul educațional bicomunitar înghețat din 2022, când partea cipriotă turcă s-a retras din el.
Următorul pas, la masă cu Guterres
Cei doi lideri se vor întâlni în săptămânile următoare cu secretarul general al ONU, António Guterres. Întâlnirea va fi, foarte probabil, ultima de acest fel înainte ca mandatul lui Guterres să se încheie, la sfârșitul lui decembrie.
„S-a făcut un pas important, care sper să ne ducă spre obiectivul final”, a declarat Christodoulides după discuții. Principalul obiectiv al întâlnirii cu Guterres, a explicat președintele, va fi anunțarea unei reuniuni lărgite, la care să participe și Grecia, Turcia și Regatul Unit, puterile garante ale insulei. O astfel de reuniune ar fi prima din iulie 2025 și ar trebui să ducă la reluarea negocierilor oficiale.
