Internațional

El Hierro, copleșită de migranți, cere ajutorul Madridului

Insula El Hierro a declarat situație de urgență după peste 3.300 de migranți sosiți în noiembrie. Madridul convoacă marți o reuniune de criză.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Migranți așteptând pe digul portului La Restinga, de pe insula El Hierro, lângă zeci de pirogi colorate trase la mal
Migranți așteptând pe digul portului La Restinga, de pe insula El Hierro, lângă zeci de pirogi colorate trase la mal

Consiliul insular din El Hierro a declarat situație de urgență și cere ajutorul guvernului de la Madrid. De la începutul lui noiembrie, peste 3.300 de oameni au debarcat pe insulă, la bordul a circa 30 de ambarcațiuni. Decretul a fost semnat vineri, 6 noiembrie, de președintele Cabildo-ului, Alpidio Armas.

Insula din extremitatea sud-vestică a arhipelagului Canarelor are aproximativ 11.400 de locuitori. Într-o singură săptămână a primit, așadar, un număr de oameni egal cu peste un sfert din populația sa. Iar valul nu a început acum. Potrivit Cabildo-ului, în ultimele cinci săptămâni au ajuns aici peste 8.000 de persoane, echivalentul a circa 70% din populație. Cei mai mulți nu rămân pe insulă, ci sunt transferați după câteva zile spre Tenerife și Gran Canaria.

Un decret pentru o insulă care nu mai face față singură

Declarația nu înseamnă o stare de urgență în sensul Constituției spaniole, pe care o poate decreta doar puterea centrală. Este un act administrativ al Cabildo-ului, prin care insula își formalizează cererea de oameni și resurse.

„Suntem foarte îngrijorați de această creștere bruscă a sosirilor”, a declarat Armas sâmbătă, pentru televiziunea spaniolă. El a explicat că declarația de urgență are un scop practic, acela de a deschide un cadru de cooperare cu instituțiile regionale și naționale, pentru că insula nu poate gestiona singură situația.

Documentul cere Guvernului Canarelor și statului spaniol mai mult personal, dar și ture prin rotație, ca echipele să se poată odihni. Sunt vizați salvatorii de la Salvamento Marítimo, cadrele din sistemul sanitar canar, polițiștii, voluntarii Crucii Roșii și ai organizațiilor care îi asistă pe migranți. Decretul prevede și transferuri coordonate spre insulele cu o capacitate mai mare de primire, precum și extinderea spațiilor de primă cazare.

Presiunea se simte deja. Centrul de primire temporară pentru străini de la San Andrés este suprasolicitat, iar Cabildo-ul a amenajat spații provizorii ca să-l degreveze. Potrivit lui Armas, situația a devenit dificilă și la spitalul insulei.

La Restinga, satul de pescari aflat în prima linie

Cele mai multe ambarcațiuni ajung la La Restinga, un mic port pescăresc din sudul insulei, devenit în ultimii ani principala poartă de intrare pe ruta atlantică. În ultimele zile, aceeași imagine s-a repetat aproape fără pauză. Pirogi colorate, de tipul celor folosite pe coastele Africii de Vest, se înghesuie lângă chei, iar pasagerii lor așteaptă pe dig să fie duși spre centrele de primire.

Armas a cerut ca măsurile să țină cont și de oamenii locului. Viața satului se învârte în jurul portului, de care depind pescarii, comercianții și firmele de scufundări. Cabildo-ul vrea ca asistența umanitară să continue fără să paralizeze activitatea obișnuită a comunității.

Canarele, din nou aproape de recordul din 2024

Președintele Guvernului Canarelor, Fernando Clavijo, a descris vineri situația drept „absolut nesustenabilă”, potrivit agenției Reuters. El a avertizat că cifrele se apropie de recordul din 2024, când arhipelagul a primit peste 46.000 de migranți, iar în unele zile ritmul actual îl depășește. Pentru transferuri au fost redirecționate autobuze, iar personal medical a fost adus de pe alte insule.

Salvamento Marítimo a salvat 3.261 de oameni în largul Canarelor doar în primele șase zile ale lunii. Sosirile au continuat și sâmbătă, când alte circa 600 de persoane au ajuns pe El Hierro cu șase ambarcațiuni. Potrivit presei spaniole, arhipelagul a primit peste 5.000 de migranți în primele șapte zile ale lunii.

Creșterea e cu atât mai bruscă cu cât anul începuse cu cifre mult mai mici. În octombrie au ajuns în Canare 6.194 de migranți, mai mulți decât în primele opt luni la un loc, potrivit Ministerului de Interne. Chiar și așa, bilanțul primelor zece luni rămâne ușor sub cel de anul trecut, cu 13.327 de sosiri pe mare, în scădere cu 5,5%.

O rută tot mai lungă și mai periculoasă

Drumul din Africa de Vest spre Canare este considerat una dintre cele mai letale rute migratorii din lume. Potrivit AFP, care citează relatările supraviețuitorilor, săptămâna aceasta doi oameni au fost găsiți morți într-o ambarcațiune care se îndrepta spre arhipelag, iar alți cinci ar fi murit pe drum. În ultimele săptămâni, cel puțin nouă migranți și-au pierdut viața în largul insulelor.

Patrulele intensificate în largul Senegalului, Mauritaniei și Marocului au împins plecările mai la sud, în Gambia, Guineea-Bissau și Guineea. Traversările s-au lungit, iar unele ambarcațiuni petrec mai bine de o săptămână pe ocean. Sâmbătă, poliția senegaleză a anunțat că a interceptat 142 de migranți, între care femei și copii mici, în largul Dakarului.

Madridul convoacă o reuniune de urgență

Cererile insulei au ajuns rapid la premierul Pedro Sánchez. Sâmbătă, liderul canar a făcut publică o convorbire cu Sánchez. Premierul i-a promis că va reuni de urgență ministerele implicate și că va întări resursele medicale de pe insulă, prin Secretariatul de Stat pentru Migrație.

Comisia Interministerială pentru Imigrație se reunește marți, 10 noiembrie, la Palatul Moncloa, înaintea ședinței de guvern. Reuniunea va fi condusă de ministrul Politicii Teritoriale, Ángel Víctor Torres, iar Clavijo și Armas vor participa ca invitați extraordinari, alături de reprezentanții a șase ministere, între care Internele, Externele și Migrațiile.

Clavijo vrea ca întâlnirea să se încheie cu un plan comun, cu măsuri concrete, responsabili și termene clare. „Nu putem continua să acționăm doar atunci când situația se agravează”, a transmis el. Liderul canar a cerut și întâlniri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner.

Noul val vine într-un an deja tensionat pentru politica migratorie a Spaniei. În vară, Madridul a gestionat criza din Ceuta, pentru care Bruxelles-ul a aprobat în septembrie 114,7 milioane de euro. Iar pe 29 noiembrie spaniolii votează în alegeri generale anticipate, într-o campanie în care migrația a devenit una dintre temele centrale.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.