Bulgaria și-a ales pentru prima dată o femeie în fruntea statului. Iliana Iotova a câștigat duminică, 1 noiembrie, turul doi al alegerilor prezidențiale, iar rivalul ei, Andrei Giurov, și-a recunoscut înfrângerea în aceeași seară, înainte ca numărătoarea oficială să se încheie.
Cu 72,65% din procesele-verbale prelucrate, Comisia Electorală Centrală (CEC) îi dădea Ilianei Iotova și colegului ei de candidatură, Kiril Vălcev, 58,16% din voturi, adică aproape 798.000 de alegători. Giurov și Gheorghi Kandev, partenerul lui de listă, aveau 38,85%, iar aproape 3% dintre votanți au bifat opțiunea „nu susțin pe nimeni”. Rezultatele definitive sunt așteptate în zilele următoare.
O diferență pe care exit-pollurile nu au văzut-o
La închiderea urnelor, sondajele la ieșirea de la vot anunțau o cursă mai strânsă. Cele cinci institute care au realizat sondaje o plasau pe Iotova între 50,7% și 52,5%, cu Giurov în jur de 44%. Numărătorile paralele publicate câteva ore mai târziu au dus distanța la aproape 20 de puncte procentuale, iar datele CEC au confirmat tendința.
Contrastul e cu atât mai mare cu cât primul tur, din 25 octombrie, se încheiase aproape la egalitate. Iotova obținuse atunci 34,76%, iar Giurov 31,95%, o diferență de doar 42.715 voturi.
„Așa au votat cetățenii bulgari”
Giurov a ieșit în fața presei duminică seara și a spus că acceptă rezultatul, oricât de surprinzător ar fi. A recunoscut că nu se aștepta la o diferență atât de mare și că echipa lui va analiza întâi datele, urmând ca abia apoi să tragă concluzii. „Așa au votat cetățenii bulgari”, a spus fostul premier interimar, citat de Novinite.
Le-a mulțumit alegătorilor, inclusiv celor care au votat cu alți candidați, și i-a felicitat pe câștigători. Iotova a povestit, la rândul ei, că Giurov a sunat-o să o felicite și i-a spus că va fi un președinte demn. Fostul bancher a pus eșecul pe seama faptului că echipa lui nu a reușit să impună în campanie temele auzite în întâlnirile cu oamenii. Le-a transmis totuși susținătorilor că efortul lor nu a fost în zadar și că a rămas o platformă solidă pe care se poate construi.
Campania s-a încheiat, responsabilitatea nu, a mai spus Giurov, potrivit agenției bulgare BTA. „Trebuie să tragem statul la răspundere, pentru că ar trebui să lucreze pentru cetățenii bulgari, nu pentru sine.” Coechipierul lui a ales un ton mai combativ. Gheorghi Kandev a declarat că lupta nu se oprește odată cu aceste alegeri și le-a cerut bulgarilor să urmărească atent dacă promisiunile din campanie vor fi respectate.
Mulțumiri pentru Radev, reproșuri pentru adversar
Iotova i-a mulțumit premierului Rumen Radev, prezent lângă ea la conferința de presă, printr-o frază care spune mult despre această victorie. „Domnule Radev, nu am fi reușit fără dumneavoastră.” Cei doi lucrează împreună de aproape zece ani. Iotova a fost vicepreședinte în ambele mandate ale lui Radev, iar în ianuarie 2026 a preluat conducerea statului, după ce acesta a demisionat ca să intre în politica parlamentară. Radev a devenit apoi premier, după alegerile anticipate din aprilie.
Câștigătoarea a spus că tabăra ei a făcut o campanie pozitivă și că nu își explică cine l-a convins pe Giurov să ducă una de atac împotriva ei. A promis că îi va asculta și pe cei care nu au votat-o. Radev a descris rezultatul ca pe o alegere a viitorului în locul trecutului, a păcii și a stabilității.
Printre primele felicitări venite din străinătate a fost cea a Ursulei von der Leyen. Președinta Comisiei Europene a scris pe X că așteaptă continuarea colaborării pe securitate, competitivitate și independență energetică.
O președintă adeptă a dialogului cu Moscova
Fostă jurnalistă și europarlamentar, Iliana Iotova a împlinit 62 de ani pe 24 octombrie. Intrată în cursă ca favorită în sondaje, președinta e descrisă de agenția AFP drept adeptă a dialogului cu Moscova și adversară a ajutorului militar pentru Ucraina. Totodată, susține apartenența Bulgariei la Uniunea Europeană și la NATO și consideră că pacea în Ucraina se poate obține doar prin negocieri. Giurov, fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei și premier interimar înaintea alegerilor din aprilie, a avut sprijinul opoziției pro-occidentale.
Campania s-a desfășurat pe fondul atacurilor cu drone asupra navelor din largul coastei bulgare a Mării Negre. Un analist citat de AFP, Teodor Slavev, a legat votul și de reacția președintei la amenințările rusești din zonă, pe care a considerat-o neconvingătoare. Cu două zile înaintea votului, Iotova propusese un forum de securitate la care să participe cele șase state riverane Mării Negre.
O prezență mică, citită în feluri diferite
Participarea a rămas scăzută, deși a crescut față de primul tur. Institutul Alpha Research a estimat-o la 29,1%, după ce pe 25 octombrie votaseră în jur de 23% dintre alegători, cel mai slab nivel înregistrat vreodată la o prezidențială în Bulgaria.
Fiecare tabără a găsit în cifre argumentul de care avea nevoie. Liderul Continuăm Schimbarea, Asen Vasilev, a vorbit despre un „cartonaș roșu” pentru guvern, din cauza prețurilor, a veniturilor și a luptei cu oligarhia. Kostadin Kostadinov, liderul naționaliștilor de la Vazrajdane și al treilea clasat în primul tur, cu 12,5%, a susținut că rezultatul final a fost decis de alegătorii partidului său.
Noul mandat de cinci ani al președintei începe în ianuarie 2027. Funcția este în mare parte ceremonială, dar președintele numește guvernele interimare și are un rol important în ieșirea din crizele politice, într-o țară care a trecut prin numeroase alegeri anticipate în ultimii ani.
