O judecătoare federală din Anchorage a respins duminică procesul prin care Departamentul de Justiție al SUA încerca să țină în suspans rezultatul alegerilor pentru Senat din Alaska, în cazul în care senatorul republican Dan Sullivan pierde. Decizia a venit cu două zile înainte de scrutinul de marți, iar guvernul federal a contestat-o în aceeași zi la Curtea de Apel pentru Circuitul 9.
Sharon Gleason, cea mai veche judecătoare federală în funcție din Alaska, numită de Barack Obama, și-a explicat soluția într-o decizie de 20 de pagini. Pe scurt, instanța nu poate oferi guvernului ce cere fără să încalce secretul votului.
Doi candidați cu același nume
Totul pornește de la o coincidență pe care Casa Albă o tratează drept capcană. Pe buletinul de vot din Alaska apar doi candidați cu numele Dan Sullivan. Primul este senatorul în exercițiu, înscris ca Dan S. Sullivan, republican, care cere al treilea mandat. Al doilea este Daniel J. Sullivan Jr., un profesor pensionar din orășelul Petersburg, care candidează fără afiliere de partid.
Donald Trump și mai mulți republicani susțin de luni bune că omonimul a fost adus în cursă ca să încurce alegătorii și să-i ia voturi senatorului. Curtea Supremă a statului Alaska a decis însă în iunie că Daniel J. Sullivan are dreptul să rămână pe buletin, iar legislația statului nu interzice astfel de candidaturi.
Ce cerea Departamentul de Justiție
Procesul a fost depus pe 22 octombrie, când votul anticipat începuse deja. Trump a declarat ulterior că el a ordonat acțiunea. Demersul vine pe fondul unei campanii mai largi a președintelui pe tema fraudei electorale, în care a promis recent un milion de dolari pentru informații despre fraude. Guvernul federal voia ca statul să nu certifice niciun rezultat afectat de o posibilă confuzie a alegătorilor. Mai exact, dacă senatorul ar fi pierdut la o diferență mai mică decât numărul voturilor primite de omonimul său, certificarea trebuia amânată.
Avocații federali au cerut și ca buletinele care îl menționează pe Daniel J. Sullivan să fie păstrate separat, pentru o anchetă care să arate dacă alegătorii s-au înșelat. Plângerea invoca Legea națională privind înregistrarea alegătorilor, iar ulterior a fost completată cu un argument bazat pe clauza de supremație din Constituția americană.
De ce a respins judecătoarea cererea
Statul Alaska, condus de o administrație republicană, s-a opus procesului, alături de campania democratei Mary Peltola, de Comitetul Democrat pentru Campania Senatorială (DSCC) și de două organizații nepartizane. Avocații statului au numit planul unul improvizat și imposibil de pus în practică. Buletinele nu poartă numele alegătorilor și ajung amestecate în urnă, tocmai pentru ca nimeni să nu poată afla cine cum a votat.
Gleason le-a dat dreptate. Guvernul federal nu a prezentat „niciun plan realizabil” prin care să separe voturile și să le investigheze fără să afle cine le-a dat, a scris judecătoarea. Fără o asemenea soluție, Statele Unite nu au calitate procesuală, așa că instanța nu poate judeca fondul cauzei.
