Internațional

Criza Tribunalului Constituțional din Polonia, explicată

Polonia trece printr-o criză constituțională după ce o judecătoare aleasă de Seimul actual a preluat conducerea Tribunalului Constituțional. Ce susține fiecare tabără.

de Alin Radu · · Asistat de AI ·

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și declarația sa despre situația de la Tribunalul Constituțional. Foto: Cancelaria Președintelui Poloniei
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și declarația sa despre situația de la Tribunalul Constituțional. Foto: Cancelaria Președintelui Poloniei

Polonia traversează una dintre cele mai grave crize constituționale de după 1989. În noaptea de 30 spre 31 octombrie, judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a preluat conducerea Tribunalului Constituțional (TK) de la Varșovia și i-a suspendat pe președintele instituției, Bogdan Święczkowski, și pe vicepreședintele Bartłomiej Sochański. Președintele Karol Nawrocki a numit episodul o „preluare prin forță” a unui organ constituțional, iar premierul Donald Tusk îl prezintă drept restabilirea statului de drept.

Mai jos, ce s-a întâmplat, de unde pornește conflictul și ce susține fiecare tabără.

Ce s-a întâmplat vineri seara și sâmbătă noaptea

Vineri, în jurul orei 18:00, pe site-ul TK a apărut anunțul că Anna Korwin-Piotrowska, judecătorul cu cea mai mare vechime, conduce Tribunalul. Ea a dispus o suspendare de o lună pentru Święczkowski și Sochański, invocând articolul 130 din legea organizării instanțelor. Prevederea permite îndepărtarea imediată a unui judecător, pe cel mult o lună, când „interese esențiale ale serviciului” o cer.

Motivarea: cei doi ar fi împiedicat convocarea Adunării Generale cu toți judecătorii aleși de Seim și ar fi alcătuit completele de judecată contrar legii, potrivit cotidianului Rzeczpospolita. În paralel, procurorul general și ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a trimis Tribunalului cinci cereri de ridicare a imunității celor doi, însoțite de 50 de volume de dosar.

Poliția a fost chemată la sediu. Comandamentul poliției din Varșovia a precizat că agenții nu au intrat în clădire și au acționat doar în exterior. Trei persoane care au sărit gardul au fost reținute. Bogdan Święczkowski a încercat să intre, iar în timpul tentativei a fost tăiată siguranța unei porți.

Karol Nawrocki și-a întrerupt vizita în Senegal și a aterizat la Varșovia după ora 22:00. S-a întâlnit cu Święczkowski și cu prim-președintele Curții Supreme, Zbigniew Kapiński, apoi a intrat noaptea în sediul TK. La intrare au avut loc îmbrânceli cu un grup de judecători. Președintele a plecat din clădire puțin înainte de ora 5:00, iar declarația lui a fost citită în fața Tribunalului de șeful cabinetului prezidențial, Paweł Szefernaker.

De unde vine conflictul

Tribunalul Constituțional al Poloniei are 15 judecători, aleși individual de Seim pentru mandate de nouă ani. Majoritatea judecătorilor în funcție au fost aleși în perioada guvernării Prawo i Sprawiedliwość (PiS). Coaliția condusă de Tusk consideră că Tribunalul a fost capturat politic în acei ani. În decembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că TK nu îndeplinește cerințele unei instanțe independente și imparțiale.

Din martie 2026, Seimul actual a început să ocupe locurile vacante și a ales opt judecători noi, ceea ce le-ar fi dat teoretic majoritate. Legea prevede însă că judecătorii depun jurământul „față de președinte”. Nawrocki, susținut de PiS și ales după victoria la limită din alegerile prezidențiale din 2025, i-a invitat la palat doar pe trei dintre ei: Magdalena Bentkowska, Dariusz Szostek și Sławomir Patyra.

Ceilalți cinci - Anna Korwin-Piotrowska, Krystian Markiewicz, Maciej Taborowski, Marcin Dziurda și Maciej Berek - au depus jurământul în Sala Coloanelor din Seim. Președintele a invocat nereguli la alegerea lor, iar în cazul lui Berek, îndoieli privind îndeplinirea condițiilor formale. Bogdan Święczkowski, care a lucrat în guvernul PiS înainte de numirea la TK, a refuzat să-i admită pe cei cinci la judecată.

Argumentele guvernului și ale noilor judecători

Cei opt judecători aleși în 2026 au susținut, într-o declarație comună din octombrie, că Constituția nu îi dă președintelui niciun rol în alegerea judecătorilor TK. În lectura lor, judecătorul depune jurământul, iar președintele nu are competența să-l „accepte” sau să-l refuze. Ei au calificat invitarea selectivă drept o încercare arbitrară de triere.

Korwin-Piotrowska a vorbit despre o „stare de necesitate constituțională”. Ea a argumentat că blocajul a făcut imposibilă adoptarea bugetului Tribunalului pentru 2027 și că pe rol sunt cauze nesoluționate încă din 2013. A convocat Adunarea Generală a judecătorilor pentru 3 noiembrie.

Donald Tusk a ținut sâmbătă seară un discurs către națiune. A spus că statul de drept se deosebește de „legea junglei” prin faptul că dreptatea nu o decid mușchii, că niciun politician, „nici chiar președintele”, nu poate intra într-o instanță ca să intimideze judecători și că, în anumite chestiuni, nu poate exista compromis. Comisia Europeană a transmis, potrivit Wirtualna Polska, că alegerea celor opt judecători de către Seim este conformă Constituției.

Argumentele președintelui și ale opoziției

Tabăra prezidențială nu o recunoaște pe Korwin-Piotrowska drept judecător, pentru că nu a depus jurământul în fața șefului statului. În consecință, consideră nule deciziile ei și îi descrie pe noii judecători drept „uzurpatori”. Nawrocki afirmă că a discutat cu prim-președintele Curții Supreme, care nici el nu recunoaște legalitatea acestor acțiuni.

Święczkowski și ceilalți judecători aleși de fosta majoritate - Sochański, Stanisław Piotrowicz, Jakub Stelina, Wojciech Sych, Rafał Wojciechowski și Jarosław Wyrembak - susțin că Święczkowski rămâne președintele TK. Juriștii polonezi sunt împărțiți asupra temeiului legal: unii văd baza pentru suspendare, alții consideră că ea lipsește.

Cele două tabere se acuză reciproc și pentru noaptea de sâmbătă. Judecătorul Maciej Berek a publicat o filmare și a afirmat că președintele a intrat în forță peste Korwin-Piotrowska. Ministrul Marcin Przydacz, din Cancelaria Președintelui, le-a reproșat judecătorilor încălcarea inviolabilității șefului statului și a vorbit despre o lovitură de stat. Liderii PiS, printre care Jarosław Kaczyński, au fost prezenți la protestul din fața Tribunalului.

Reacții și ce urmează

Sâmbătă, Nawrocki a avut consultări cu PSL, PiS, Konfederacja, Polska 2050, Razem și Rozwój Plus. Lewica a refuzat să participe, iar Koalicja Obywatelska spune că nu a primit răspuns la propunerea de delegație, în timp ce palatul afirmă că toate partidele au fost invitate. Printre propuneri au dominat ideile de „resetare” a Tribunalului, iar Konfederacja a cerut scurtarea mandatului Seimului.

Doi ambasadori și-au dat demisia în semn de protest: Jakub Kumoch, la Beijing, și Paweł Soloch, la București. Ambasadorul SUA, Thomas Rose, a numit situația foarte gravă și a observat că părțile prezintă versiuni radical diferite ale faptelor.

Următorul moment-cheie este Adunarea Generală din 3 noiembrie, pe care tabăra prezidențială nu o recunoaște. Suspendarea lui Święczkowski și Sochański expiră în mod normal după o lună. Analiștii polonezi văd în disputa pentru Tribunal și o miză pentru alegerile parlamentare din 2027. Primele detalii ale crizei au fost prezentate în articolul nostru despre criza de la Tribunalul Constituțional al Poloniei.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.