Documentarul „Mafia: Behind the Bloodshed” a readus în atenție felul în care grupările criminale chineze s-au extins în ultimele cinci decenii, de la bande de cartier la rețele cu legături pe mai multe continente, scrie The Sun, citat de Adevărul. Autoritățile americane și europene descriu însă mai ales o verigă a lanțului: sistemele clandestine de transfer de bani, care ajută la spălarea banilor proveniți din droguri pentru cartelurile mexicane și pentru mafia italiană.
De la bande de cartier la triade: ce spune documentarul
Filmul reunește mărturii ale unor foști membri de bande despre viața din cartierele chinezești din Statele Unite în anii 1970 și 1980. Mărturiile descriu și ritualuri de inițiere, precum „jurământul de sânge”. Potrivit relatării, bandele de stradă, precum Ghost Shadows și Flying Dragons din New York, asigurau forța de intimidare și controlau teritorii. Deasupra lor se aflau tongurile, organizații comunitare care administrau o parte din viața socială și economică a imigranților.
Unele activități ale tongurilor erau legale. Mărturiile din documentar susțin însă că anumite grupări coordonau jocuri de noroc ilegale, extorcau comercianți și facilitau importul de heroină. La vârf s-ar fi aflat triadele, multe cu legături la Hong Kong. Sunt relatări ale unor participanți, nu constatări ale unor instanțe.
Heroina din Triunghiul de Aur
Triunghiul de Aur este zona de la granițele dintre Myanmar, Laos și Thailanda, un centru al comerțului cu opiu și heroină timp de decenii. Traficul de droguri a fost, în mod tradițional, o sursă importantă de venit pentru triadele din Hong Kong, notează South China Morning Post. Printre cele mai active grupări ale orașului, publicația citează Sun Yee On, 14K și Wo Shing Wo. Documentarul vorbește despre transporturi expediate în containere din Hong Kong, unele cu o valoare de sute de milioane de dolari.
Există și voci prudente. Un studiu mai vechi despre grupările chineze din SUA, al criminologului Ko-lin Chin, nu a găsit dovezi că ele ar avea un lanț de comandă comun sau că ar coordona regulat traficul internațional. Imaginea unei structuri unice rămâne deci disputată.
Cum funcționează „banii zburători”
Mecanismul central se numește fei qian, adică „bani zburători”. Este un sistem informal de transfer al valorii, bazat pe încredere, asociat istoric cu diaspora chineză. Funcționează în mare parte ca hawala, metoda folosită în Orientul Mijlociu, Asia și Africa. Rețelele de brokeri nu mută numerarul peste frontiere: mută doar dreptul de a-l primi.
Jurnalistul american Sebastian Rotella, de la ProPublica, a explicat mecanismul printr-un exemplu. Un cartel are un milion de dolari în numerar în Chicago, iar curierii chinezi îl preiau de la distribuitori. Un complice din Mexic primește o fotografie ca dovadă, iar în 24 de ore beneficiarii mexicani primesc echivalentul, după ce un comision a fost reținut. Dolarii rămași în SUA sunt vânduți, contra unui comision mai mare, unor cumpărători chinezi bogați, care plătesc prin conturi din China.
