Internațional

La Moscova, Putin le promite africanilor o lume multipolară

Putin a spus că lumea multipolară devine realitate și a cerut un rol mai mare pentru Africa la FMI și Banca Mondială. La Moscova participă 48 de state africane.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Vladimir Putin vorbește la tribuna cu inscripția Russia-Africa Moscow 2026, privit din sală de delegați africani, la Forumul economic și umanitar Rusia-Africa
Vladimir Putin vorbește la tribuna cu inscripția Russia-Africa Moscow 2026, privit din sală de delegați africani, la Forumul economic și umanitar Rusia-Africa

Vladimir Putin a deschis miercuri, la Moscova, al treilea summit Rusia-Africa cu un mesaj familiar continentului, rostit de data aceasta în fața mai multor lideri africani decât acum trei ani. Președintele rus a spus că lumea multipolară devine realitate, într-o tendință „obiectivă și ireversibilă”, și a cerut ca Africa să aibă un cuvânt mai greu de spus la Fondul Monetar Internațional și la Banca Mondială.

Reuniunea durează două zile și adună delegații din 48 dintre cele 54 de state africane, dintre care 22 sunt reprezentate la nivel de șef de stat, potrivit consilierului Kremlinului Iuri Ușakov. Summitul este coprezidat de Putin și de președintele Burundiului, Évariste Ndayishimiye, care deține în prezent președinția Uniunii Africane.

Un discurs construit în jurul Occidentului

Putin a vorbit în sesiunea plenară a Forumului economic și umanitar Rusia-Africa, evenimentul care a deschis programul summitului. Epoca în care soarta unor continente întregi era decisă de „un bloc restrâns de state” s-a încheiat, a spus liderul de la Kremlin, citat de agenția TASS. În locul ei ar veni, în viziunea sa, o lume „mai dreaptă”, în care se aude vocea fiecărei țări.

Drumul spre această lume nu e lipsit de obstacole, a recunoscut Putin. Procesul se lovește de rezistența statelor care „trăiesc încă în trecutul colonial” și care, spune președintele rus, recurg la războaie tarifare, sancțiuni nelegitime și șantaj. Nu a numit nicio țară.

Datoriile, FMI și Banca Mondială

Cea mai concretă cerere a discursului a privit instituțiile financiare internaționale. Rusia susține întărirea rolului Africii în conducerea FMI și a Băncii Mondiale și consideră că reformarea acestor organizații, ca să răspundă nevoilor economiilor în curs de dezvoltare, „a întârziat deja”.

Putin a acuzat statele occidentale că încearcă să împingă țările africane înapoi într-o „robie a datoriilor”, cu împrumuturi în condiții împovărătoare care ajung să înghită bani destinați dezvoltării pe termen lung. Prin contrast, a susținut că firmele rusești nu practică o exploatare „neocolonială” a resurselor, ci procesează materiile prime pe loc, creând locuri de muncă și venituri fiscale pentru statele africane.

Cereale, burse și două modele de limbaj

Pe partea economică, Putin a venit cu cifre. Rusia a livrat în primele nouă luni ale anului 13 milioane de tone de produse agricole către Africa, iar peste 40 de state africane primesc deja cereale și îngrășăminte rusești. Moscova este pregătită să extindă aceste livrări și spre alte țări, a adăugat el.

Educația a ocupat și ea un loc important în discurs. Aproximativ 40.000 de studenți africani învață în prezent la universități din Rusia, un număr record, iar pentru anul universitar 2026-2027 cota de burse a fost ridicată la 5.500 de locuri.

Liderul rus a vorbit și despre tehnologie. A afirmat că Rusia are două modele lingvistice mari dezvoltate intern și că Moscova este dispusă să își împărtășească experiența digitală cu partenerii africani. A invocat, totodată, greutatea economică a grupului BRICS, care ar fi produs în ultimii cinci ani peste 40% din PIB-ul mondial, față de sub 30% în cazul G7. Liderii grupului s-au întâlnit în septembrie, la summitul BRICS de la New Delhi.

Mai mulți lideri decât acum trei ani

Prezența la Moscova este urmărită atent, ca un barometru al influenței rusești pe continent. La primul summit, organizat în 2019 la Soci, au participat 43 de lideri africani. La al doilea, găzduit în 2023 de Sankt Petersburg, numărul a scăzut la 17, iar Kremlinul a pus declinul pe seama presiunilor occidentale. Anul acesta au venit 22.

Pe lista invitaților se află lideri apropiați de Moscova pe linie de securitate, precum Ibrahim Traoré, din Burkina Faso, și Abdourahamane Tchiani, din Niger. Putin are programate și întâlniri bilaterale, între altele cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi și cu premierul etiopian Abiy Ahmed.

Comerțul dintre Rusia și Africa a depășit 27 de miliarde de dolari în 2025, potrivit ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. În 2019, anul primului summit, volumul era estimat la aproximativ 16,8 miliarde de dolari. Schimburile rămân însă concentrate în câteva țări și sunt mult sub cele ale Chinei și ale Uniunii Europene.

Criticile care însoțesc reuniunea

Criticii occidentali acuză Moscova că folosește trecutul colonial al Africii în propriul interes, notează agenția Reuters. Paramilitarii din Africa Corps rămân activi pe continent, iar guvernele occidentale le reproșează că sprijină junte militare, precum cea din Mali, acuzații pe care Kremlinul le respinge. Tot în acest an, o operațiune rusă a fost acuzată că a încercat să instige proteste antiguvernamentale în Angola.

Înaintea summitului, conducerea filialei africane a Amnesty International le-a transmis liderilor prezenți la Moscova, într-o scrisoare deschisă, să insiste ca Rusia să oprească ceea ce organizația descrie drept recrutarea înșelătoare și forțată a africanilor pentru războiul din Ucraina.

Documentele, așteptate joi

Deocamdată nu au fost anunțate acorduri concrete. Potrivit Kremlinului, la finalul reuniunii, joi, ar urma să fie adoptate o declarație finală, un plan de acțiune al Forumului de parteneriat Rusia-Africa pentru perioada 2027-2029 și o declarație privind cooperarea în utilizarea civilă a inteligenței artificiale. În total, la summit ar urma să fie semnate 33 de documente, axate în special pe cooperarea economică, notează AFP.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.