Are guvern, parlament, monedă, pașapoarte și un președinte, dar pe harta oficială a lumii nu figurează ca stat. Transnistria este, pentru Organizația Națiunilor Unite, o parte a Republicii Moldova, iar niciun stat membru nu o recunoaște ca țară independentă. Nici măcar Rusia, cel mai important sprijinitor al ei.
Un teritoriu cu atribute de stat
Teritoriul este o fâșie îngustă între râul Nistru și granița cu Ucraina, cu o suprafață de aproximativ 4.000 de kilometri pătrați. Recensământul din 2015 a numărat circa 475.000 de locuitori, ruși, ucraineni și moldoveni în proporții apropiate, dar cifrele diferă după sursă. Registrul de stat al populației de la Chișinău avea la 30 iunie 2026 aproape 367.000 de persoane domiciliate în stânga Nistrului și la Bender, dintre care aproape 360.000 cu cetățenie moldovenească. Capitala este Tiraspol.
Independența a fost declarată pe 2 septembrie 1990. După războiul din 1992 cu Chișinăul, regiunea a rămas în afara controlului autorităților moldovene. De atunci funcționează cu instituții proprii, între care un parlament cu 33 de locuri, o monedă numită rubla transnistreană și pașapoarte locale. Pe teritoriul ei sunt staționați aproximativ 1.500 de militari ruși.
Cine o recunoaște și cine nu
Singurele entități care au recunoscut-o oficial sunt Abhazia și Osetia de Sud, la rândul lor recunoscute doar de Rusia și de câteva alte state. Moscova susține oficial că zona face parte din Moldova, deși o sprijină economic și politic.
Chișinăul nu are control efectiv asupra ei, dar o consideră parte a țării și a adoptat în 2005 o lege privind statutul special al localităților din est.
Legătura cu Rusia rămâne însă puternică. În mai, președintele Vladimir Putin a semnat un decret care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii adulți cu reședința permanentă. Aceștia sunt scutiți de cei cinci ani de ședere în Rusia și de testele de limbă, istorie și legislație, a relatat Associated Press. Președinta Maia Sandu a criticat măsura.
Pentru alegerile din septembrie pentru Duma de Stat, Moscova a plănuit 16 secții de votare pe teritoriul controlat de Tiraspol. Autoritățile de la Chișinău au autorizat o singură secție, la ambasada Rusiei, și i-au înmânat ambasadorului Oleg Ozerov o notă de protest, potrivit NewsMaker. O analiză publicată de Semnal în ianuarie descria Transnistria complet izolată din punct de vedere militar, după închiderea rutelor de aprovizionare de către Ucraina și Moldova.
Alegerile care nu schimbă statutul
În acest context, Tiraspolul își alege pe 13 decembrie un nou lider. Vadim Krasnoselski, la conducere din decembrie 2016, își încheie al doilea mandat și nu mai poate candida. Forumul Popular, organizația pe care o conduce, l-a propus drept succesor pe vicepremierul Vitali Neagu. Pe 16 octombrie, comisia electorală de la Tiraspol a primit actele lui de candidatură, relatează publicația Logos Press.
Între 2008 și 2012, Neagu a fost consilier juridic al holdingului Sheriff, cel mai important actor economic din regiune. A condus comitetul vamal între 2016 și 2021, a fost ministru de interne din iulie 2021 și vicepremier din 28 ianuarie 2026. NewsMaker scrie că scrutinul nu se anunță competitiv. Krasnoselski a câștigat din primul tur, cu 62 la sută în 2016 și cu aproape 80 la sută în 2021, iar la alegerile parlamentare din 2025 prezența a fost de puțin peste 26 la sută.
Alegerile nu au valabilitate juridică, consideră Chișinăul. Votul nu schimbă, așadar, nimic din statutul zonei, care rămâne, pentru comunitatea internațională, parte a Moldovei.
Pentru autoritățile moldovene, miza este și europeană. Republica Moldova vizează aderarea la Uniunea Europeană în 2029, iar șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat la începutul lunii octombrie că situația de la Tiraspol nu va fi un obstacol pe acest drum. Calea are însă și alte piedici, după cum arată articolul Semnal despre Ungaria care blochează aderarea Ucrainei și Moldovei la UE.
Foto: Donor / Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0
