Internațional

Procesul sabotajului Nord Stream a început la Hamburg

Un fost ofițer ucrainean este judecat la Hamburg pentru sabotarea gazoductelor Nord Stream, avariate în 2022 în Marea Baltică.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Actualizat la 14 octombrie 2026 la 11:24: Corecturi factuale: instanța a admis rechizitoriul la începutul lui septembrie, nu cu o zi înainte de proces; suspectul reținut în Croația este același a cărui extrădare a refuzat-o Polonia; primul mandat de arestare a fost emis în iunie 2024; de la explozii au trecut patru ani, nu trei. Corectură de redactare.

Trei gazoducte metalice masive paralele care traversează o pădure densă, imagine ilustrativă pentru articolul despre procesul Nord Stream
Trei gazoducte metalice masive paralele care traversează o pădure densă, imagine ilustrativă pentru articolul despre procesul Nord Stream

Procesul privind sabotarea gazoductelor Nord Stream a început miercuri la Tribunalul Regional Superior din Hamburg. Pe banca acuzaților se află Serhii K., un fost ofițer al armatei ucrainene, acuzat că a coordonat echipa care ar fi plasat explozibili pe conductele de pe fundul Mării Baltice, în septembrie 2022. Este primul proces intentat într-unul dintre cele mai mediatizate acte de sabotaj din Europa de la începutul războiului din Ucraina, după ce tribunalul german a admis cauza spre judecată la începutul lunii septembrie.

Explozii care au oprit un flux major de gaz

Gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, construite pentru a transporta gaz natural rusesc către Germania pe sub Marea Baltică, au fost avariate grav în urma mai multor explozii produse lângă insula daneză Bornholm, pe 26 septembrie 2022. Au fost descoperite patru scurgeri la trei dintre cele patru conducte, iar Nord Stream 2 nici nu intrase vreodată oficial în funcțiune.

Anchetatorii germani susțin că atacul a fost conceput de instituții ale statului ucrainean, cu scopul de a reduce veniturile Rusiei din exportul de gaze, folosite pentru finanțarea războiului. Potrivit agenției germane dpa, preluată de Agerpres, procurorii federali îl acuză pe Serhii K. de comiterea unei crime de război prin atacarea unor obiective civile, precum și de provocarea unei explozii și de distrugerea unor elemente de infrastructură.

În lunile premergătoare exploziilor, Rusia redusese deja semnificativ, de mai multe ori, livrările de gaz prin Nord Stream 1, pe fondul tensiunilor legate de invazia declanșată în februarie 2022, context invocat adesea în discuțiile despre motivele din spatele atacului.

Un iaht închiriat și o echipă de scafandri

Rechizitoriul susține că Serhii K. a condus o echipă formată din mai mulți scafandri profesioniști, un comandant de ambarcațiune și un expert în explozibili, care ar fi transportat cantități mari de material exploziv militar la bordul unui iaht cu vele închiriat în orașul german Rostock, folosind documente de identitate false. Echipa ar fi atașat dispozitive cu fitil și temporizator pe conducte, detonate ulterior la distanță.

Presa germană și agenția France-Presse relatează că ancheta a identificat până acum șapte suspecți, dintre care unul ar fi murit ulterior în luptele din Ucraina. Un alt suspect, scafandrul ucrainean Volodimir Z., a fost reținut în august 2026 în Croația, unde o instanță a aprobat extrădarea lui în Germania, după ce, în octombrie 2025, un tribunal din Polonia refuzase să-l predea autorităților germane.

Arestarea și extrădarea acuzatului

Serhii K. a fost reținut la sfârșitul lunii august 2025, în timp ce se afla în vacanță cu familia pe coasta italiană a Mării Adriatice, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile germane. A fost extrădat în Germania la finalul lunii noiembrie 2025 și se află de atunci în arest preventiv la Hamburg.

Potrivit agenției germane de presă, tribunalul a stabilit 16 termene de judecată, programate până pe 17 decembrie, urmând ca alte ședințe să aibă loc în ianuarie și februarie 2027. Bărbatul este desemnat în actele oficiale doar prin inițiala numelui de familie, în conformitate cu legislația germană privind protecția datelor cu caracter personal aplicată persoanelor aflate încă sub urmărire penală.

De la ipoteze la anchetă oficială

În primele luni după explozii, anchetatorii din Germania, Danemarca și Suedia au investigat separat cazul, iar suspiciunile s-au îndreptat treptat dinspre un posibil atac rusesc înspre o operațiune coordonată de actori apropiați Kievului. Abia în iunie 2024 procurorii germani au emis primul mandat de arestare, pe numele unui scafandru ucrainean, urmat în 2025 de mandate pentru alți cetățeni ucraineni suspectați de implicare directă în sabotaj.

Procesul deschis acum la Hamburg este primul în care un suspect ajunge efectiv în fața unei instanțe pentru acest caz, după patru ani în care responsabilitatea exploziilor a rămas, oficial, nestabilită. Autoritățile germane au mai investigat, între timp, și alte suspiciuni de acte de sabotaj asupra unor ținte strategice de pe teritoriul german.

Poziția Ucrainei și miza geopolitică a procesului

Autoritățile de la Kiev au negat în repetate rânduri că ar fi orchestrat sabotajul la nivel oficial, iar președintele Volodimir Zelenski a declarat că guvernul său nu a avut cunoștință de niciun plan de a distruge conductele. Totodată, oficiali ucraineni nu și-au ascuns satisfacția față de un atac despre care spun că a slăbit capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul prin exportul de energie.

Procesul de la Hamburg este urmărit cu mare atenție în Europa, atât din cauza mizei juridice - stabilirea răspunderii penale pentru unul dintre cele mai importante acte de sabotaj asupra infrastructurii energetice europene din ultimii ani -, cât și din cauza implicațiilor diplomatice pentru relația dintre Germania și Ucraina, aliat susținut militar de Berlin în războiul cu Rusia.

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN RUBRICA

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.