Rata de aprobare a președintelui american Donald Trump a coborât la 32%, cel mai scăzut nivel din cariera sa politică, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos publicat la finalul lunii septembrie. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Ștefan Popescu, analist de politică externă, susține că o eventuală slăbire a lui Trump nu va afecta automat partidele radicale din Europa - printre care AUR - ci ar putea, dimpotrivă, să le consolideze poziția.
Trump, la un minim istoric în sondaje
Sondajul Reuters/Ipsos, desfășurat pe parcursul a patru zile și încheiat duminică, arată o scădere a aprobării lui Trump chiar și în rândul propriului electorat: susținerea republicanilor pentru administrație a coborât la 73%, de la 82% cu o săptămână înainte. Doar 17% dintre respondenți aprobă modul în care președintele gestionează costul vieții, principalul subiect care va influența votul la alegerile parțiale din 3 noiembrie, când republicanii apără majorități restrânse în Congres.
Nemulțumirea legată de prețuri a crescut de când Trump a declanșat, în februarie, un conflict militar cu Iranul, care a dus la o creștere bruscă a prețurilor la carburanți. Pentru prima dată, printre alegătorii republicani, cei care dezaprobă gestionarea costului vieții îi depășesc numeric pe cei care o aprobă. La nivel general, democrații sunt preferați republicanilor cu 43% la 35% în intenția de vot pentru Congres, cel mai mare avans al democraților înregistrat anul acesta în sondajele Reuters/Ipsos - o tendință care confirmă un sondaj CNN publicat cu câteva zile înainte, care arăta aceeași erodare a sprijinului pentru administrația Trump.
Ce spune analistul despre partidele radicale din Europa?
Întrebat dacă declinul lui Trump ar putea antrena, prin efect de contagiune, o scădere a partidelor europene apropiate de mișcarea MAGA, Ștefan Popescu a răspuns negativ. În opinia sa, crizele multiple cu care se confruntă societățile occidentale alimentează radicalizarea electoratului de centru, nu o revenire spre formațiunile tradiționale.
„Nu cred că ei vor fi afectați de popularitatea slabă a lui Trump”, a declarat analistul, referindu-se la AUR, adăugând că fenomenul se explică prin migrarea electoratului moderat către forțe politice de la extremele spectrului. Ca exemplu, el a menționat alegerile locale din Berlin, unde o parte din electoratul tradițional al SPD și CDU s-a orientat spre Die Linke, respectiv AfD.
„Politica de centru nu mai produce emoție”
Popescu susține că principalul motiv pentru care formațiunile radicale europene nu vor pierde teren odată cu Trump este incapacitatea partidelor de centru de a mai mobiliza emoțional electoratul. În opinia analistului, acest fenomen se regăsește și în România, unde absența unei alternative de stânga la social-democrați împinge electoratul nemulțumit de mainstream către AUR, favorizând creșterea lui George Simion - care a condus deja preferințele alegătorilor înaintea unui tur de scrutin prezidențial - și a lui Călin Georgescu.
Analistul a făcut o comparație și cu Franța și Germania, unde erodarea partidelor tradiționale - inclusiv proiectul de centru construit de Emmanuel Macron - a deschis spațiu pentru formațiuni de la ambele extreme ale eșichierului politic. Aceste observații rămân, deocamdată, interpretarea unui singur analist, într-o dezbatere în care alți cercetători leagă ascensiunea partidelor radicale mai degrabă de factori economici interni decât de popularitatea președintelui SUA.
Miza alegerilor parțiale din Congres
Rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie, ar putea determina controlul asupra Camerei Reprezentanților și, eventual, al Senatului. Potrivit lui Popescu, chiar și o victorie parțială a republicanilor - păstrarea unei majorități scurte în Senat, dar pierderea Camerei - ar duce la o perioadă de instabilitate politică în Statele Unite, cu posibile repercusiuni asupra agendei internaționale a administrației Trump în ultimii doi ani de mandat.
Trump rămâne popular în rândul propriilor susținători pe tema imigrației, cu 79% aprobare în interiorul partidului, însă doar 36% dintre americani, per ansamblu, sprijină abordarea sa în acest domeniu. Doar 24% dintre respondenți aprobă modul în care președintele gestionează conflictul cu Iranul, un subiect care continuă să erodeze încrederea chiar și în rândul electoratului republican.
