Un tribunal din Damasc l-a condamnat marți la moarte, în lipsă, pe fostul președinte sirian Bashar al-Assad, pentru crime împotriva umanității și crime de război comise în cei aproape 14 ani de conflict care a devastat Siria și a provocat, potrivit estimărilor, aproximativ o jumătate de milion de morți. Aceeași sentință a fost pronunțată și pentru fratele său, Maher al-Assad, potrivit Euronews și Al Jazeera.
Frații al-Assad și vărul lor, condamnați în același dosar
A patra instanță penală din Damasc l-a găsit vinovat pe Bashar al-Assad de omor cu premeditare, tortură și crime împotriva umanității, comise prin folosirea instituțiilor statului sirian. Judecătorul Fakhareddine al-Aryan a declarat, potrivit Associated Press, că fostul lider a acționat drept „cel mai înalt factor de decizie” din spatele acestor fapte.
În același proces a fost condamnat la moarte, tot în lipsă, fratele mai mic al lui Bashar al-Assad, Maher al-Assad, pentru omor cu premeditare și tortură. Vărul lor matern, Atef Najib, aflat în custodia autorităților siriene, a asistat la pronunțarea sentinței dintr-o cușcă, îmbrăcat în uniformă de deținut.
Najib, fost șef al securității politice din provincia sudică Daraa, a fost găsit vinovat pentru rolul său în reprimarea protestelor din 2011, care a dus la revoltă și, ulterior, la izbucnirea războiului civil. Potrivit Al Jazeera, alți foști oficiali militari și de securitate fugiți din Siria au fost condamnați la moarte în același dosar, printre care fostul ministru al apărării, Fahd al-Freij.
O sentință mai degrabă simbolică pentru frații al-Assad
Bashar și Maher al-Assad au fugit în Rusia în decembrie 2024, după ce forțele conduse de actualul președinte sirian, Ahmed al-Sharaa, au intrat în Damasc și au pus capăt regimului. Potrivit HotNews, cei doi trăiesc în prezent la Moscova, sub protecția serviciilor ruse de informații.
Caroline Rose, directoare la Soufan Center, a declarat pentru Euronews că, în practică, condamnarea va putea fi aplicată doar în cazul lui Najib, întrucât Rusia nu este de așteptat să îi predea pe frații al-Assad autorităților siriene.
Rose a mai atras atenția că pedepsele capitale pronunțate de instanța din Damasc pot afecta relația Siriei cu partenerii internaționali, având în vedere că Uniunea Europeană și ONU au poziții stricte privind pedeapsa cu moartea, ceea ce ar putea limita cooperarea judiciară viitoare.
Ani de atrocități documentate în timpul regimului
De-a lungul celor 14 ani de conflict au fost documentate numeroase atrocități, inclusiv folosirea armelor chimice. Atacul cu sarin asupra suburbiei Ghouta din Damasc, în august 2013, a provocat aproximativ 1.400 de morți, potrivit serviciilor de informații americane, iar folosirea gazului sarin a fost confirmată de Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice.
Regimul a lansat, de asemenea, peste 80.000 de bombe-butoi asupra zonelor civile, potrivit Rețelei Siriene pentru Drepturile Omului. Amnesty International a documentat spânzurări sistematice la închisoarea militară Saydnaya, de lângă Damasc, descrisă de organizație drept un „abator uman”.
O parte importantă a dovezilor privind crimele din centrele de detenție siriene provine din așa-numitele „fotografii ale lui Caesar” – aproximativ 55.000 de imagini care documentează cazurile a circa 11.000 de deținuți morți în urma torturii, înfometării sau execuțiilor.
Sprijinul Rusiei și rolul Iranului
Kremlinul a susținut militar și diplomatic regimul al-Assad între 2015 și 2024. Organizațiile de monitorizare estimează că între aproximativ 14.000 și 24.000 de civili au murit în atacuri atribuite forțelor aeriene ruse în această perioadă, unele dintre ele calificate de Amnesty International drept posibile crime de război.
Bashar al-Assad a fost și un aliat-cheie al Iranului în regiune. Potrivit unor estimări citate de Euronews, Teheranul ar fi cheltuit aproximativ 30 de miliarde de dolari pentru susținerea regimului, iar Hezbollah ar fi desfășurat până la 8.000 de luptători în Siria în perioada de vârf a implicării sale.
Proceduri judiciare și în afara Siriei
Bashar al-Assad a fost vizat de proceduri judiciare și în Europa. Franța a emis un mandat de arestare pe numele său în 2023, pentru atacuri cu arme chimice, și un al doilea, în 2025, pentru uciderea unui cetățean franco-sirian la Daraa. Un tribunal german l-a condamnat în 2022 pe un fost oficial al serviciilor secrete siriene pentru crime împotriva umanității, prima condamnare de acest tip legată de regimul al-Assad.
Curtea Penală Internațională nu a putut să îl pună sub acuzare pe Bashar al-Assad, întrucât Siria nu este parte la Statutul de la Roma, iar Consiliul de Securitate al ONU nu a trimis cazul în fața instanței. Comisia Internațională Independentă de Anchetă privind Siria a documentat, în schimb, ample crime de război și crime împotriva umanității comise de forțele regimului.
