Bilanțul oficial a trecut de 1.900 de morți. Comisia Europeană a alocat 5 milioane de euro și a coordonat echipe de salvare din 14 țări, plus o punte aeriană umanitară.
Comisia Europeană a alocat 5 milioane de euro în ajutor umanitar de urgență pentru Venezuela și a coordonat trimiterea a peste 700 de salvatori și experți din 14 țări, în timp ce bilanțul cutremurelor devastatoare din 24 iunie a urcat marți la cel puțin 1.943 de morți și peste 10.500 de răniți, potrivit ultimelor cifre transmise de autoritățile de la Caracas.
Detaliile asistenței europene apar într-o hartă de situație publicată de Centrul de Coordonare a Răspunsului de Urgență (ERCC) și Direcția Generală pentru Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene (DG ECHO), actualizată luni, 29 iunie, la ora 18:00 CET.
De la o tragedie locală la o criză umanitară majoră
Pe 24 iunie, două cutremure produse la mai puțin de un minut distanță — 7,2 grade, urmat la 39 de secunde de unul de 7,5 — au lovit nord-vestul și centrul Venezuelei, cu epicentrul lângă orașul Yumare, în Yaracuy. A fost cel mai puternic seism resimțit în țară de peste un secol, iar zonele cele mai afectate au fost statul La Guaira, capitala Caracas și orașul de coastă Catia La Mar, unde clădiri întregi s-au prăbușit.
În primele zile, bilanțul oficial a crescut rapid: de la 164 de morți anunțați joi, la 235 vineri, apoi la peste 900 până duminică. Marți, președintele Adunării Naționale, Jorge Rodriguez, a anunțat 1.943 de morți și 10.571 de răniți — cu aproape 230 de decese mai mult față de bilanțul anunțat cu o zi înainte. Zeci de mii de oameni rămân dați dispăruți, iar organizația venezueleană pentru drepturile omului PROVEA a cerut verificare independentă a cifrelor, după ce a semnalat discrepanțe între actualizările succesive ale autorităților.
Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS) a avertizat încă din prima zi că modelele sale statistice indică o probabilitate semnificativă ca bilanțul final să depășească 10.000 de victime, unele scenarii extreme menționând chiar 100.000 — cifre care reflectă incertitudinea inerentă a primelor ore după un dezastru de această amploare, nu un bilanț confirmat. În ciuda acestor temeri, operațiunile de salvare continuă să aducă și vești bune: o fetiță a fost scoasă vie din dărâmături după trei zile, iar echipele internaționale spun că șansele de supraviețuire rămân, surprinzător, deschise chiar și după primele 72 de ore considerate critice.
Ce conține pachetul de ajutor al UE
Pe 25 iunie, Venezuela a solicitat oficial sprijin prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE (UCPM), iar a doua zi Echipa Comună de Mediu UNEP/OCHA a cerut, la rândul ei, expertiză de mediu prin același mecanism. De atunci, Comisia Europeană a acceptat oferte de asistență de la un număr tot mai mare de state membre.
Conform hărții ECHO, până luni erau confirmate:
- 13 echipe de căutare-salvare urbană (USAR) — 5 medii, 4 grele și 4 ușoare;
- 3 echipe medicale de urgență;
- un modul de telecomunicații și o echipă ușoară de experți medicali;
- o echipă de ingineri specializați în evaluarea structurală a clădirilor.
În total, peste 700 de salvatori și experți europeni se aflau deja la sol luni, alături de generatoare, materiale de adăpost, echipamente de apă și igienă și măști FFP3 trimise ca ajutor în natură. Potrivit Direcției Generale ECHO, până la 14 țări contribuie în acest moment la operațiune: echipe de salvare din Cehia, Spania, Italia, Franța, Germania, Lituania, Portugalia, Slovacia, Țările de Jos și Turcia — singurul stat care nu e membru UE, dar participă la mecanism —, echipe medicale și materiale de adăpost din Luxemburg, Finlanda și alte state, plus experți din Austria, Belgia și Estonia.
Comisia a alocat 5 milioane de euro în finanțare umanitară imediată, destinată adăpostului și asistenței medicale pentru comunitățile afectate. Suma se adaugă celor 52 de milioane de euro alocate deja anul acesta pentru criza socio-economică din Venezuela și ridică la peste 577 de milioane de euro ajutorul umanitar oferit de UE țării sud-americane din 2016 încoace. Serviciul prin satelit Copernicus a fost activat în regim de urgență și a produs 25 de hărți de evaluare a pagubelor, iar o punte aeriană umanitară urmează să transporte din Copenhaga 50 de tone de materiale de adăpost, echipamente sanitare și rechizite școlare.
Comisarul european pentru Pregătire și Managementul Crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că UE rămâne alături de poporul venezuelean și că folosește toate instrumentele disponibile pentru a ajuta. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj de solidaritate țării sud-americane și a mulțumit statelor membre pentru rapiditatea cu care au trimis echipe de salvare și ajutoare.
România și cetățenii ei din Venezuela
Ministerul Afacerilor Externe a transmis, încă din prima seară după seisme, că nu a fost notificat cu privire la cetățeni români printre victime și că nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară. Activitatea Ambasadei României la Caracas este suspendată din 2020, iar asistența pentru românii aflați în Venezuela este asigurată de Ambasada României la Bogotá, cu sprijin de la misiunile diplomatice din Lima, Ciudad de México și Havana. Ca cetățeni ai Uniunii Europene, românii rămași în zonele afectate pot solicita protecție consulară, inclusiv eliberarea unui titlu de călătorie european de urgență, de la oricare altă misiune diplomatică a unui stat UE prezentă la Caracas.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a confirmat la scurt timp după producerea cutremurelor că Protecția Civilă Europeană este în legătură cu autoritățile venezuelene și că se discuta trimiterea de ajutor din partea UE. Întrebat dacă România va participa cu echipe proprii, Arafat a spus că o astfel de participare nu era, la acel moment, pusă pe masă, invocând dificultatea logistică a unei misiuni de salvare la o distanță atât de mare — de la avioane de rază lungă, la transportul echipamentelor și al personalului.
O criză peste o criză
Cutremurele lovesc o țară aflată deja într-una dintre cele mai grave crize umanitare din America Latină. Înainte de 24 iunie, aproape 7,9 milioane de venezueleni aveau nevoie de asistență umanitară, potrivit ONU, iar aproximativ 56% din populație trăia în sărăcie extremă, pe fondul unei inflații de peste 500%. Venezuela era deja unul dintre principalii beneficiari ai ajutorului umanitar european din regiune — context care explică de ce, în doar câteva zile, Comisia Europeană a reușit să mobilizeze atât de rapid resurse și echipe din mai bine de zece state membre.
Cum poți recunoaște din timp un cutremur și ce ai de făcut în primele secunde explicăm într-un ghid separat despre alertele de cutremur de pe Android, sistem care a avertizat 11,4 milioane de oameni cu doar câteva zile înainte, la cutremurele din aceeași regiune.
