Lukașenko cere reactivarea terenurilor contaminate
Președintele belarus Alexandr Lukașenko a cerut readucerea în circuitul agricol a terenurilor contaminate de accidentul de la Cernobîl, la 40 de ani de la dezastru, în pofida avertismentelor venite din partea experților în radioprotecție și a organizațiilor de mediu.
În timpul unei vizite la o fermă de stat din regiunea Gomel, în sudul Belarusului, Lukașenko a spus că aceste pământuri trebuie „reînviate”, „cu orice preț”, și a susținut că statul poate recupera suprafețele scoase din uz după explozia din 26 aprilie 1986.
Moștenirea radioactivă a dezastrului
Accidentul de la Cernobîl, produs la reactorul nr. 4 al centralei nucleare aflate pe teritoriul Ucrainei de astăzi, a eliberat în atmosferă cantități mari de materiale radioactive. Belarus a fost una dintre țările cele mai afectate, cu aproximativ 23% din teritoriu contaminat, inclusiv circa 1,8 milioane de hectare de teren agricol.
Autoritățile au instituit după dezastru zone de excludere și regiuni afectate de radiații în sudul țării, aproape de granița cu Ucraina, iar peste 265.000 de hectare agricole au fost scoase din circuit.
Reintroducerea în uz agricol a început în 1993
Potrivit oficialilor belaruși, procesul de reabilitare a terenurilor a început treptat încă din 1993, prin reintroducerea în uz a zonelor considerate mai puțin contaminate. În prezent, aproximativ 20.500 de hectare sunt cultivate.
Procesul s-a accelerat în ultimii ani. În 2025, circa 875 de hectare excluse după 1986 au fost readuse în circuitul agricol în regiunea Gomel, iar în primele patru luni din 2026 alte 1.319 hectare au fost restaurate. Documentele pentru încă 300 de hectare sunt în curs de depunere, potrivit Irinei Romanchuk, reprezentantă a departamentului de siguranță nucleară din Belarus.
Planul lui Lukașenko și reacțiile experților
Lukașenko a anunțat că guvernul introduce un nou sistem de evaluare pentru fiecare district și fiecare parcelă, cu intenția de a construi ferme de produse lactate în jurul cărora terenul să poată fi folosit în siguranță pentru producția de furaje. El a afirmat că problema a fost cândva „politizată” și că acum este dificilă inversarea deciziilor luate după Cernobîl.
Poziția sa contrazice însă avertismentele specialiștilor, care spun că unele zone din aria extinsă afectată de Cernobîl nu vor fi complet sigure timp de mii de ani. Cercetătorii și grupurile de mediu avertizează că o revenire prea rapidă la folosirea agricolă sau forestieră ar putea redistribui particulele radioactive și extinde contaminarea.
O decizie cu miză și politică internă
Declarațiile vin într-un moment în care Belarus încearcă o deschidere diplomatică față de Occident, după ani de izolare internațională. În acest context, recuperarea terenurilor pierdute după Cernobîl capătă și o dimensiune politică internă, pe lângă cea economică.
La patru decenii de la cel mai grav accident nuclear din istorie, disputa dintre obiectivele agricole și riscurile radiologice rămâne deschisă, iar autoritățile de la Minsk par hotărâte să împingă mai departe proiectul.
