Damasc reia tema Golanului în dialogul cu Israelul
Președintele Siriei, Ahmed al-Sharaa, a afirmat că Înălțimile Golan reprezintă un drept al poporului sirian și că nicio țară nu poate renunța la o parte din propriul teritoriu. Declarația a fost făcută în cadrul Forumului din Antalya, în Turcia, și readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile dispute din Orientul Mijlociu.
Mesajul liderului de la Damasc vine într-un moment în care noua putere siriană încearcă să-și redefinească poziția externă după înlăturarea lui Bashar al-Assad, la finalul anului 2024. În paralel, relația cu Israelul rămâne marcată de neîncredere, de prezența militară israeliană în apropierea frontierei și de statutul contestat al platoului Golan.
Ce spune Sharaa despre statutul teritoriului
Ahmed al-Sharaa a susținut că orice recunoaștere a suveranității Israelului asupra Înălțimilor Golan este ilegitimă și afectează drepturile sirienilor. În același timp, el a indicat că negocierile cu partea israeliană se desfășoară în mai multe etape, iar prima ar urmări o revenire la liniile de armistițiu din 1974.
Aceste linii au fost stabilite după războiul din 1973 și au funcționat timp de decenii ca o graniță de facto între cele două state. Potrivit lui Sharaa, orice discuție de fond despre Golan ar putea avea loc abia ulterior, într-un proces diplomatic de durată.
„Golanul este dreptul poporului sirian și nicio țară nu va ceda o parte din teritoriul său”, a spus liderul sirian, potrivit declarațiilor citate de presa internațională.
O dispută veche, cu miză strategică majoră
Israelul a capturat Înălțimile Golan în Războiul de Șase Zile din 1967 și le-a anexat ulterior. Comunitatea internațională nu recunoaște, în mare parte, suveranitatea israeliană asupra acestui teritoriu, cu excepția Statelor Unite. Platoul are o importanță strategică deosebită, atât prin poziția sa militară, cât și prin resursele de apă și controlul asupra zonelor învecinate.
După căderea regimului Assad, Israelul a staționat trupe în anumite zone din Siria, în apropierea graniței, pentru a crea o zonă tampon. Această evoluție a complicat și mai mult relațiile bilaterale și a alimentat temerile privind o eventuală escaladare regională.
Ce urmărește noua conducere de la Damasc
Prin aceste declarații, Ahmed al-Sharaa transmite atât un mesaj intern, cât și unul extern: noua conducere de la Damasc nu renunță la revendicările teritoriale istorice, dar lasă deschisă calea unor negocieri etapizate. În același timp, poziția sa încearcă să combine fermitatea simbolică cu pragmatismul diplomatic.
Rămâne însă de văzut dacă această abordare va produce rezultate concrete. În lipsa unui acord clar privind securitatea la frontieră și statutul Golanului, dialogul dintre Siria și Israel va continua să fie fragil, iar orice pas înainte va depinde de echilibrul politic și militar din regiune.
În acest context, declarațiile de la Antalya arată că dosarul Golanului rămâne deschis, iar noua putere siriană îl folosește ca pe un test al suveranității și al capacității sale de a negocia cu actorii majori din regiune.
