Spania pierde nisipul plajelor din cauza eroziunii

Coastele spaniole, tot mai vulnerabile în fața mării

Spania se confruntă cu o problemă tot mai vizibilă pe litoral: eroziunea plajelor avansează de la un sezon la altul, iar furtunile de iarnă lasă în urmă porțiuni întregi de coastă fără nisip. În multe localități, autoritățile au recurs ani la rând la aceeași soluție: aducerea de tone de nisip și refacerea falezelor înainte de sosirea turiștilor. Numai că intervențiile costisitoare nu rezolvă cauza, ci doar amână efectele.

Fenomenul este deosebit de grav în nordul Barcelonei, pe linia ferată care leagă capitala catalană de Mataró, unde distanța dintre șine și valuri se reduce de la o iarnă la alta. În Montgat, plaja a dispărut aproape complet, iar furtunile au scos la iveală roci care până recent erau acoperite de nisip. Pentru locuitori și pescari, schimbarea este deja parte din viața de zi cu zi.

Reumplerea plajelor, o soluție scumpă și temporară

În multe stațiuni de pe litoralul spaniol, plajele sunt refăcute anual cu nisip adus din alte zone, iar infrastructura de promenadă este reparată înainte de sezonul estival. Însă specialiștii avertizează că acest model nu mai poate fi susținut la nesfârșit. Carla García Lozano, profesoară de geografie fizică la Universitatea din Girona, a explicat pentru AFP că a continua să arunci tone de nisip pe plajă, doar pentru că acesta să fie spălat de ape în timpul iernii, este „foarte costisitor și foarte ineficient”.

Raportul Greenpeace Spania din 2024, intitulat Coasta spaniolă în pericol, estimează că în următorii zece ani unele plaje ar putea fi pierdute definitiv dacă nu sunt luate măsuri mai ferme. Organizația atrage atenția că presiunea urbană, infrastructura construită prea aproape de țărm și intensificarea furtunilor accelerează degradarea litoralului.

Căutarea unor soluții care să nu mai repete cercul vicios

Unele localități costiere încearcă să iasă din acest cerc vicios și să găsească alternative mai durabile. Miza nu este doar turistică, ci și economică și de siguranță publică. Plajele nu înseamnă doar spațiu de agrement, ci și o barieră naturală în fața valurilor și a furtunilor. Pe măsură ce nisipul dispare, cresc riscurile pentru casele din apropierea mării, pentru infrastructura de transport și pentru activitățile tradiționale, precum pescuitul.

Bruno Cambre, un pescar din Montgat, spune că marea „a înghițit tot nisipul” și că pagubele se văd în întreaga coastă. El se teme inclusiv pentru căsuțele pescarilor, care ar putea dispărea în timp. Mărturia lui reflectă o realitate tot mai des întâlnită în zonele de litoral din Europa: schimbările climatice și intervențiile umane neadaptate transformă plajele într-un spațiu fragil, care trebuie protejat altfel decât prin simple reumpleri sezoniere.

În lipsa unor măsuri structurale, Spania riscă să continue un model în care banii publici sunt cheltuiți anual pentru a reface ceea ce marea ia înapoi la prima furtună. Iar pentru comunitățile de coastă, întrebarea nu mai este dacă plajele vor fi afectate, ci cât de repede și cât de mult.