Giurgiu conduce topul județelor cu analfabetism

Giurgiu, în fruntea clasamentului

Giurgiu este județul cu cel mai mare procent de persoane care nu știu să scrie sau să citească, potrivit datelor recensământului din 2021 analizate recent într-un clasament publicat online. Cu peste 10.000 de persoane afectate, județul ajunge la 3,61% din populație, ceea ce îl plasează pe primul loc la nivel național.

Clasamentul a fost realizat pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și evidențiază zonele în care accesul la educație rămâne dificil. Potrivit informațiilor prezentate, județele din sudul și estul țării apar cel mai des în partea superioară a listei.

Călărași și Ialomița, în zona de risc

Pe locul al doilea se află Călărași, cu o rată a analfabetismului de 3,19%. Textul sursă arată că una dintre explicații ține de satele izolate și de dificultatea de a ajunge la servicii educaționale constante. În astfel de comunități, distanța până la școală și lipsa resurselor pot influența parcursul copiilor și al adulților deopotrivă.

Ialomița ocupă locul al treilea, cu peste 8.000 de persoane afectate, echivalentul a 2,95% din populație. Județul este menționat în contextul sărăciei ridicate și al accesului deficitar la educație, factori care continuă să apese asupra unor comunități vulnerabile.

Teleorman și Tulcea completează topul

Teleorman se află pe locul al patrulea, cu 9.200 de persoane analfabete, adică 2,43% din populație. În materialul citat, problemele economice și lipsa școlii sunt prezentate drept provocări majore, iar abandonul școlar este menționat ca o realitate persistentă în județ.

Locul al cincilea revine județului Tulcea, unde sunt aproximativ 4.400 de persoane analfabete, reprezentând 2,04% din totalul populației. Aici, îmbătrânirea demografică și localitățile izolate, greu accesibile, sunt indicate ca elemente care complică accesul la educație.

Ce arată datele despre educație?

Informațiile prezentate conturează o imagine mai largă asupra diferențelor dintre județe și asupra modului în care infrastructura, sărăcia și izolarea geografică influențează nivelul de alfabetizare. În lipsa unor servicii educaționale stabile și a unor măsuri adaptate comunităților vulnerabile, decalajele se pot menține de la un recensământ la altul.

În ultimele trei decenii, sistemul educațional din România a trecut prin schimbări importante, iar materialul sursă vorbește despre un declin semnificativ și despre creșterea numărului de persoane fără studii. Clasamentul județelor cu cele mai multe cazuri de analfabetism readuce în atenție o problemă socială care depășește statistica și ține de accesul real la școală.

Dincolo de ordinea din top, datele indică o nevoie constantă de politici publice care să reducă abandonul școlar și să sprijine comunitățile unde educația rămâne dificil de accesat. În aceste județe, diferențele nu țin doar de cifre, ci și de condițiile de trai și de distanța față de oportunitățile de învățare.