Mai multe bănci din China au urcat în ultimele săptămâni dobânzile la depozitele în dolari la cel mai înalt nivel din 2023 încoace, în unele cazuri peste reperele americane, scrie Reuters într-un material exclusiv publicat luni, 9 noiembrie. Mișcarea face mai atractiv dolarul ținut în cont și poate încetini aprecierea yuanului, care a atins săptămâna trecută cel mai puternic nivel din ultimii patru ani.
Agenția a vorbit cu bancheri de la peste șase instituții, printre care bănci de stat, bănci comerciale pe acțiuni și bănci străine. Toți au cerut să nu fie numiți, pentru că nu aveau dreptul să comenteze public. Reuters nu a putut stabili dacă autoritățile le-au cerut băncilor aceste majorări, iar Banca Populară a Chinei (PBOC), care dă de obicei îndrumări informale băncilor de stat în privința dobânzilor, nu a răspuns solicitării agenției.
Dobânzi care ajung din urmă băncile americane
La una dintre băncile de stat, dobânda la dolari a crescut cu aproximativ 80 de puncte de bază în ultimele luni și a ajuns la sfârșitul lui octombrie la 4,5%. Pentru comparație, băncile americane oferă în jur de 4,8%, potrivit datelor LSEG. O a doua bancă de stat a majorat dobânda de două ori în două săptămâni, iar depozitele pe un an de peste 50.000 de dolari primesc acum mai mult de 4%.
Aici, dobânda e cu circa 120 de puncte de bază mai mare decât acum câteva luni, când băncile mari de stat abia începeau să treacă de plafonul de 2,8%. Plafonul fusese impus în 2023, pe vremea când yuanul se deprecia și Beijingul voia să descurajeze acumularea de dolari. O a treia bancă de stat le oferă unor clienți cu bonitate foarte bună o dobândă egală cu SOFR, rata de referință americană pentru împrumuturile overnight garantate, aflată acum la 3,97%. Mai multe bănci străine plătesc și ele peste 4%.
La moneda națională, drumul a fost invers. Băncile chineze au tot redus dobânzile la depozitele în yuani, ca să-și protejeze marjele și să încurajeze consumul, într-un sector aflat oricum sub presiune, după ce China a închis 670 de bănci rurale în 2025. La marile bănci de stat, un depozit în yuani aduce acum doar 0,95% pe an.
De ce contează pentru curs
Exportatorii chinezi încasează în dolari și, în mod normal, îi schimbă în yuani. Fiecare schimb de acest fel creează cerere pentru moneda chineză și o împinge în sus. Când dolarul ținut în bancă aduce de peste patru ori mai mult decât yuanul, multe firme preferă să aștepte.
„Cursul actual nu este foarte favorabil exportatorilor”, i-a spus agenției un angajat al unei bănci de stat. În opinia lui, băncile pot prelua o parte din presiune dacă le dau clienților un motiv să nu-și transforme valuta înapoi în yuani. Doi bancheri de la instituții diferite au confirmat că exportatorii și clienții persoane fizice profită deja de dobânzile mai mari și își depun dolarii.
Lynn Song, economistul-șef pentru China Mare al ING, spune că băncile probabil vor să-și păstreze depozitele în dolari și o finanțare stabilă în această monedă. Dobânzile mai mari i-ar putea descuraja pe unii exportatori să-și convertească dolarii strânși în conturi, ceea ce ar reduce o parte din presiunea de apreciere a yuanului.
Unul dintre bancheri a mai indicat un motiv, sfârșitul de an. În această perioadă, companiile vând de regulă dolari ca să plătească bonusuri și să-și acopere obligațiile contabile și administrative, iar dobânzile mai mari ar putea compensa acest val sezonier de cumpărări de yuani.
Un yuan cu 10% mai scump din 2025
Yuanul s-a apreciat cu aproximativ 10% față de dolar de la începutul lui 2025, împins de excedentele comerciale record ale Chinei. În primele nouă luni din 2026, excedentul a ajuns la 938 de miliarde de dolari, iar țara se îndreaptă spre depășirea recordului de 1.189 de miliarde stabilit anul trecut. Săptămâna trecută, moneda chineză a urcat până la 6,6449 yuani pentru un dolar, maximul ultimilor patru ani.
Pentru exportatori, care lucrează deja cu marje foarte mici, fiecare procent de apreciere înseamnă venituri mai mici în moneda națională. De aici și grija autorităților de a tempera ritmul.
Pe 3 noiembrie, PBOC a anunțat că ridică cu două puncte procentuale, la 6%, rezervele minime obligatorii pe care băncile trebuie să le țină pentru depozitele în valută. Este prima majorare de acest fel în aproape cinci ani. Raportat la depozitele în valută din septembrie, asta înseamnă aproximativ 24 de miliarde de dolari în plus, blocate la banca centrală. Beijingul a mai folosit instrumentul în 2021, tot împotriva unui yuan prea puternic, când a dus rata până la 9%.
Dolari atrași și din afara Chinei
Majorările țin în parte și de dobânzile mai mari din Statele Unite, unde Rezerva Federală (Fed) a urcat în septembrie dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale, într-un interval cuprins între 3,75% și 4%. Băncile chineze s-au mișcat însă mai repede decât Fed și, pentru prima dată după mulți ani, oferă dobânzi competitive cu cele din Hong Kong, unde ofertele publicate pe internet sunt puțin sub 4%. Diferența ar putea aduce în băncile chineze și dolari din străinătate.
Depozitele în valută din China au atins la sfârșitul lui septembrie un nivel record de 1.200 de miliarde de dolari, cu 17,7% mai mult decât cu un an înainte, arată datele PBOC. O parte din bani ajunge în titluri de stat americane. Reuters a relatat în septembrie că băncile chineze cumpără obligațiuni ale Trezoreriei SUA. Un bancher de la o bancă comercială pe acțiuni spune că instituția lui continuă să facă asta. Cumpărările vin într-un moment în care datoria SUA a trecut de 40.000 de miliarde de dolari.
Bancherii spun că nu li s-a explicat de ce cresc dobânzile. Noile rezerve obligatorii intră în vigoare duminică, 15 noiembrie. Analiștii de piață consideră că Beijingul nu vrea să întoarcă yuanul din drum, ci doar să-l facă să urce mai încet.
