Pachetul de 44,7% pe care statul român îl deține la Rompetrol Rafinare valorează aproximativ 14 miliarde de lei, adică circa 2,6 miliarde de euro, după ce acțiunile au urcat cu aproximativ 1.500% de la începutul anului 2026. Potrivit Ziarului Financiar, titlurile se apreciau marți, 27 octombrie, cu 14,9%, la 1,16 lei, limita maximă permisă într-o ședință.
Cifra reprezintă însă o evaluare la prețul bursei, nu bani încasați. Statul nu a vândut acțiuni, iar pe piață circulă foarte puține titluri.
Cum a ajuns pachetul la 14 miliarde de lei
La începutul anului, acțiunile RRC se tranzacționau în jur de 7 bani, potrivit Money.ro. Marți, valoarea de piață a companiei a ajuns la 30,8 miliarde de lei, adică circa 5,8 miliarde de euro, față de 1,9 miliarde de lei la finalul lui 2025. Doar în ultima lună, titlurile au câștigat aproape 400%, notează ZF.
Calculul pachetului este simplu. Operatorul rafinăriei Petromidia are 26,56 miliarde de acțiuni emise, iar Ministerul Energiei deține 44,7% dintre ele, potrivit raportului semestrial depus la Bursa de Valori București. La 1,16 lei pe acțiune rezultă aproximativ 13,8 miliarde de lei, rotunjit la 14 miliarde.
Cifrele diferă ușor între publicații, în funcție de ziua de referință. Money.ro calcula, la prețul de 1,01 lei din 26 octombrie, o creștere de peste 1.200% de la începutul anului.
De unde vine participația statului
Povestea începe în anul 2000, când grupul Rompetrol al lui Dinu Patriciu a cumpărat aproximativ 70% din Petromidia, pentru circa 50,5 milioane de dolari. Cumpărătorul s-a angajat să achite eșalonat datoriile rafinăriei către bugetul de stat.
În 2003, Guvernul Adrian Năstase a transformat restanțele în obligațiuni cu scadență la șapte ani, în valoare de 570 de milioane de euro. Dacă nu erau răscumpărate, ele puteau fi convertite în acțiuni. Între timp, în 2007, Patriciu a vândut controlul asupra grupului companiei kazahe KazMunayGas.
La scadență, în septembrie 2010, kazahii au plătit aproximativ 54 de milioane de euro și au convertit restul, circa 516 milioane de euro, în acțiuni. Statul a devenit astfel acționar cu 44,69%. Compania plătise între 2003 și 2010 dobânzi de peste 250 de milioane de dolari, potrivit Wall-Street.ro. În aceeași perioadă, rafinăria Petromidia a fost pusă sub sechestru ANAF.
Ministerul Finanțelor a contestat conversia în instanță, dar în iunie 2011 Tribunalul Constanța a decis că hotărârea de conversie este legală, potrivit Capital.
Patriciu, care a murit în 2014, susținea încă din 2010, potrivit ZF, că statul a avut de câștigat din această operațiune. Același ziar subliniază că, dacă se iau în calcul dobânzile, inflația și puterea de cumpărare a banilor din 2003, câștigul statului față de ce i se cuvenea inițial este mai puțin consistent decât sugerează cifrele de acum.
Un memorandum din 2013 prevedea vânzarea către KMG a 26,7% din companie, pentru 200 de milioane de dolari. Tranzacția nu s-a încheiat, iar documentul a expirat în aprilie 2025, arată ZF, care citează raportul anual al companiei. La prețul de marți, acel pachet ar valora 8,2 miliarde de lei, circa 1,5 miliarde de euro.
Ce a împins cotația în sus
Prima explicație ține de rezultate. În primul semestru din 2026, grupul a raportat un profit net consolidat de 40,4 milioane de dolari, după o pierdere de 53,2 milioane de dolari în aceeași perioadă din 2025. Cifra de afaceri brută a crescut cu 25%, la 3,5 miliarde de dolari, iar EBITDA a urcat cu 65%, la 128,1 milioane de dolari.
A doua explicație, avansată de ZF, vizează marjele de rafinare. Blocarea strâmtorii Ormuz și închiderea unor rafinării din Europa le-au majorat substanțial. O analiză Rystad Energy din august arată că marjele la motorină și la combustibil pentru avioane au condus piața în prima jumătate a anului, după închiderea strâmtorii în martie.
Forbes România nota însă, la mijlocul lui octombrie, că datele disponibile nu indicau un eveniment nou care să explice accelerarea de atunci. Alt jucător important din energie, OMV Petrom, a anunțat în septembrie că va investi circa 1 mld. euro pe an din 2027.
De ce valoarea rămâne teoretică
Structura acționariatului amplifică mișcările de preț. Grupul kazah KMG International deține direct 48,11% din capital, iar statul 44,7%. Free float-ul real, adică acțiunile disponibile efectiv investitorilor, este de circa 0,6%, calculează ZF. Controlul kazah a adus și schimbări la vârful companiei: în 2012, șeful kazah a fost chemat acasă și înlocuit cu un român.
Marți, acțiunile au urcat până la limita zilnică fără nicio ofertă de vânzare în piață. Financiarul avertizează că vânzarea la acest preț nu e sigură, iar Money.ro subliniază că o creștere de peste 1.200% nu înseamnă că valoarea economică sau profitul au crescut în aceeași proporție.
Prin urmare, cei 14 miliarde de lei arată cât ar valora pachetul la cotația de moment. Cât ar încasa statul efectiv ar depinde de un eventual cumpărător și de prețul la care s-ar încheia o tranzacție.
Surse: Ziarul Financiar, Bursa de Valori București (raportul semestrial al Rompetrol Rafinare), Forbes România, Money.ro, Financiarul, Capital, Wall-Street.ro, Rystad Energy.
Foto: Yakov Fedorov, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 (fotografie din 2011).
