Între regiunile României există diferențe semnificative când vine vorba despre venituri. În timp ce unele prosperă, altele rămân mult în urmă. Decalajele se văd nu doar la salarii, ci și la pensii, unde diferențele dintre județe ajung la aproape 2.000 de lei. Există însă și un paradox: județe cu pensii mari, semn al veniturilor consistente de altădată, au astăzi printre cele mai mici salarii din țară.
Cele mai mari pensii, în București și Hunedoara
Cele mai recente date ale Casei de Pensii, pentru luna iulie, arată că pensia medie la nivel național a ajuns la 2.821 de lei. Diferențele dintre județe sunt însă considerabile. Cele mai mari pensii sunt în București, Sectorul 1 aflându-se în fruntea clasamentului, cu o pensie medie de 4.132 de lei, urmat de celelalte sectoare ale Capitalei. Pe locul următor se situează județul Hunedoara, cu o pensie medie de 3.494 de lei.
Pensii ridicate se regăsesc în continuare în județe cu o puternică tradiție industrială, precum Brașov, Gorj, Constanța și Galați, unde veniturile din activitatea industrială de altădată s-au reflectat în pensiile actuale.
Paradoxul Hunedoarei
Hunedoara se numără printre județele aflate în topul pensiilor, dar se află în prezent în partea de jos a clasamentului în ceea ce privește salariile. Situația arată că veniturile mai mari din această zonă, înregistrate în trecut pe fondul activității miniere și industriale, nu s-au menținut, iar polul economic s-a inversat de-a lungul timpului.
Moldova, la coada clasamentului
La polul opus, cele mai mici pensii se înregistrează în special în zona Moldovei. Botoșani, Vrancea, Vaslui și Suceava se numără printre județele cu cele mai mici venituri pentru pensionari. Diferența dintre județul cu cele mai mari pensii și cel cu cele mai mici este de puțin peste 1.900 de lei.
Dacă se face o comparație cu salariile, Capitala rămâne pe primul loc în privința veniturilor, iar Clujul și Brașovul se află, de asemenea, în partea de sus a clasamentului. În schimb, la fel ca Hunedoara, județele din zona Moldovei se află în partea de jos a clasamentului și în ceea ce privește veniturile salariale, confirmând un decalaj economic regional persistent între zonele industrializate din trecut și cele care nu au reușit o revenire economică echivalentă.
