Comisia Europeană a confirmat că organizația WWF Europa Centrală și de Est a depus o plângere oficială privind proiectul hidrotehnic planificat pe brațul Bala al Dunării, iar procedura rămâne deschisă până la clarificarea problemelor semnalate. Proiectul, evaluat la aproximativ un miliard de euro, este finanțat prin Programul Transport 2021-2027 și din bugetul de stat.
Ce urmărește proiectul de pe brațul Bala
Lucrările contestate vizează restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala, cu scopul declarat de a îmbunătăți navigația pe Dunăre și de a proteja mediul. Concret, proiectul urmărește redistribuirea debitului între Dunăre și brațul Bala, pentru a asigura condiții mai bune atât pentru transportul naval, cât și pentru migrația sturionilor. Autoritățile estimează că, în urma intervențiilor, nivelul apei în zona bifurcației ar putea crește cu până la 1,2 metri.
Plângerea WWF și poziția Comisiei Europene
Potrivit unui reprezentant al Executivului european, citat de News.ro, sesizarea organizației WWF a fost înaintată în iunie 2024 și vizează conformitatea proiectului cu legislația europeană de mediu, precum și modul în care acesta a fost fundamentat. Oficialul a precizat că Bruxelles-ul monitorizează în continuare dialogul dintre autoritățile române și organizația reclamantă, iar procedura de plângere rămâne deschisă până când se înregistrează un progres considerat suficient în privința problemelor semnalate.
Comisia Europeană a mai precizat că, după analizarea plângerii, a facilitat un dialog direct între Autoritatea de Management a Programului Transport și WWF CEE. Instituția europeană a subliniat că este deschisă oricărei soluții tehnice care respectă legislația europeană și națională, se bazează pe analize solide și rezultă din consultări reale cu părțile interesate. Potrivit acelorași oficiali, singura plângere înregistrată pe acest subiect este cea depusă de WWF CEE, susținută de Comisia Dunării și de Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea. Comisia Europeană nu a făcut public, până acum, conținutul corespondenței sau al plângerii, motivând că procedura este încă în desfășurare.
Dispută politică pe marginea blocării lucrărilor
Subiectul a generat recent un schimb de acuzații între oficiali guvernamentali. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că organizațiile de mediu au contribuit la blocarea unor lucrări aprobate încă din 2024, în contextul preocupărilor legate de impactul asupra habitatului sturionilor.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a răspuns acuzând, la rândul ei, întârzieri administrative și lipsa implementării unui proiect pe care îl consideră esențial pentru gestionarea problemelor generate de nivelul scăzut al Dunării. Cele două poziții rămân, deocamdată, singurele versiuni oficiale disponibile public cu privire la responsabilitatea pentru stadiul actual al proiectului, fiecare parte atribuind blocajul unor cauze diferite.
Nivelul Dunării a atins în ultimii ani mai multe minime istorice, inclusiv în zona Cernavodă, ceea ce a alimentat presiunea publică pentru finalizarea unor lucrări menite să asigure condiții de navigație mai bune pe fluviu.
