Bulgaria trece înaintea României la puterea de cumpărare
Bulgaria a depășit România la puterea de cumpărare, iar diferențele sunt explicate printr-un mix de inflație mai mică, taxe mai reduse și un deficit bugetar mai mic, potrivit unei analize atribuite fostului ministru al Economiei, Claudiu Năsui.
În evaluarea prezentată, economia bulgară apare într-o poziție mai bună decât cea românească la mai mulți indicatori care influențează direct costul vieții și al finanțării statului. Printre aceștia se numără inflația, taxarea muncii, nivelul TVA și dobânzile la care statul se împrumută.
Inflația și deficitul, sub nivelul din România
Potrivit datelor invocate în analiză, inflația din Bulgaria este de 6,3%, în timp ce în România ajunge la 9,7%. Diferența contează atât pentru prețurile din economie, cât și pentru puterea de cumpărare a populației, mai ales într-un context în care veniturile reale sunt afectate de scumpiri.
La capitolul bugetar, Bulgaria are un deficit sub jumătate din cel al României. Această diferență se reflectă și în costurile de finanțare ale statului, întrucât dobânzile la care se împrumută sunt, de asemenea, mai mici decât cele plătite de România.
Taxarea muncii și TVA-ul, mai reduse în Bulgaria
Un alt element menționat în analiză este taxarea muncii. În Bulgaria, aceasta este estimată la 35%, față de 43% în România. În plus, cotele de TVA sunt mai mici: 20% și 9% în Bulgaria, comparativ cu 21% și 11% în România.
Diferențele apar și la impozitarea capitalului. În Bulgaria, impozitul pe profit este de 10%, iar cel pe dividende de 5%. În România, nivelurile indicate sunt de 16% pentru profit și 16% pentru dividende, la care se adaugă contribuția la sănătate, în anumite condiții.
Carburanți mai ieftini și un stat mai mic
Analiza mai arată că accizele la carburanți sunt la un nivel minim european în Bulgaria, în timp ce România se află printre statele cu taxe mai ridicate. În consecință, benzina și motorina sunt, potrivit textului, cu până la 2 lei pe litru mai ieftine la sud de Dunăre.
Claudiu Năsui susține că diferența dintre cele două economii ține și de dimensiunea statului și de nivelul cheltuielilor publice. În această interpretare, Bulgaria nu ar avea un stat minimal, dar ar avea un aparat public mai mic decât cel românesc.
Contextul economic rămâne esențial
Mesajul central al analizei este că nivelul taxelor și disciplina bugetară influențează direct competitivitatea unei economii. În acest cadru, Bulgaria este prezentată ca un exemplu de politici fiscale mai prudente, în timp ce România continuă să se confrunte cu presiuni asupra deficitului și a costurilor de finanțare.
Compararea celor două țări rămâne relevantă și pentru dezbaterea internă din România, unde discuțiile despre taxe, cheltuieli publice și inflație au devenit tot mai frecvente. Evoluțiile din Bulgaria arată că diferențele de politică fiscală pot produce efecte vizibile asupra puterii de cumpărare și asupra ritmului de creștere economică.
