IBM promite cipuri de 0,7 nm cu consum redus și putere mai mare

IBM mizează pe o nouă generație de cipuri

IBM a prezentat o tehnologie pe care compania americană o vede drept un pas important în evoluția microprocesoarelor, cu obiectivul de a ajunge la cipuri de 0,7 nm în următorii cinci ani. Potrivit informațiilor comunicate de companie și preluate de AFP, noile circuite ar urma să ofere performanțe duble și un consum de energie semnificativ mai mic față de generațiile actuale.

Anunțul vine într-un moment în care industria semiconductorilor caută soluții pentru a continua miniaturizarea, fără a sacrifica eficiența energetică. În termeni practici, reducerea dimensiunii unui proces de fabricație permite integrarea unui număr mai mare de tranzistori pe aceeași suprafață, ceea ce poate crește puterea de calcul.

Ce înseamnă procesul de 0,7 nm

IBM precizează că această denumire nu descrie dimensiunea fizică a cipului și nici numărul exact de tranzistori, ci reprezintă o scară teoretică de comparație. În prezent, cel mai avansat model anunțat de companie a fost cel de 2 nm, prezentat în 2021, iar producția de masă a început abia la sfârșitul anului 2025.

Conform datelor comunicate, arhitectura de 0,7 nm ar permite plasarea a aproape 100 de miliarde de tranzistori pe un cip de dimensiunea unei unghii. IBM susține că densitatea ar fi dublă față de procesul de 2 nm, ceea ce ar putea susține aplicații mai complexe, de la calcul general la sisteme dedicate inteligenței artificiale.

Performanțe mai mari, consum mai mic

Compania afirmă că noua tehnologie ar putea aduce o putere de procesare cu 50% mai mare decât procesul de 2 nm. În același timp, cipurile produse prin acest procedeu ar urma să efectueze de 1,7 ori mai multe calcule la același consum de energie.

Aceste estimări sunt importante pentru producătorii de hardware, dar și pentru domenii care depind de eficiență și viteză de procesare. În special centrele de date și aplicațiile AI au nevoie de soluții care să reducă presiunea asupra consumului electric, fără a limita capacitatea de calcul.

Arhitectura nanostack și următorul pas

Pentru a obține aceste rezultate, IBM a dezvoltat o arhitectură tridimensională numită nanostack, care folosește mai multe straturi de tranzistori, nu doar unul singur. Potrivit companiei, această abordare ar putea fi aplicată atât procesoarelor clasice, cât și GPU-urilor, componente esențiale în dezvoltarea inteligenței artificiale.

Huiming Bu, vicepreședinte al departamentului de Cercetare și Dezvoltare a Semiconductorilor, a explicat că această arhitectură ar putea susține și progresul către 0,1 nm, numit și angstrom, în jurul anului 2040. În paralel, IBM spune că tehnologia ar putea fi folosită și pentru cipurile de memorie SRAM, unde performanța ar urma să crească cu 40%.

Deocamdată, tehnologia nu este pregătită pentru utilizare industrială. Totuși, anunțul indică direcția în care se îndreaptă competiția globală din semiconductori: cipuri mai mici, mai rapide și mai eficiente energetic, într-o industrie în care fiecare avans tehnologic contează.