Curiozități

Avem 9 luni sau o zi la naștere, cum ne numărăm vârsta

9 luni sau o zi? În Asia de Est, un nou-născut avea un an din prima zi. Cum se numără vârsta și ce s-a schimbat în Coreea din 2023.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Mâinile unei femei formează o inimă pe burta de gravidă
Mâinile unei femei formează o inimă pe burta de gravidă

Avem 9 luni sau o zi la naștere? Mulți s-au întrebat măcar o dată dacă nu cumva ar trebui să numărăm și lunile petrecute înainte de naștere, când copilul există deja, se mișcă și îi bate inima. La noi, ceasul vârstei pornește în ziua nașterii, iar perioada de dinainte nu intră în calcul, deși vorbim de o sarcină de nouă luni.

Într-o mare parte din Asia de Est, răspunsul a fost altul. Un nou-născut avea un an din prima zi, iar vârsta creștea la Anul Nou, nu la ziua de naștere. Coreea de Sud a renunțat la acest sistem prin lege abia pe 28 iunie 2023, când locuitorii țării au devenit mai tineri cu unul sau doi ani, după trecerea la calculul internațional, cel folosit și în România.

Nouă luni, rotunjite la un an

Explicația cea mai auzită pentru sistemul asiatic este că acele nouă luni se rotunjesc la un an, așa că un copil s-ar naște deja „cu un an”. Povestea circulă mult, dar nu este unanimă. Un autor care a comentat reforma sud-coreeană în Korea Times susține că motivul ține de vechea matematică din Asia de Est, în care nu există zero. Numărătoarea începe firesc de la unu, la fel ca anii de domnie ai unui rege.

Originea sistemului este căutată în China veche, unde nu se numărau anii împliniți, ci anii calendaristici pe care o persoană îi străbătuse. De acolo s-a răspândit, până în vremea dinastiei Song, în tot spațiul influențat de cultura chineză, adică în Coreea, Japonia și Vietnam.

Cum se număra vârsta în Coreea de Sud

În viața de zi cu zi, sud-coreenii foloseau așa-numita „vârstă coreeană”. Copilul avea un an la naștere, iar în fiecare an, pe 1 ianuarie, toți oamenii se făceau cu un an mai mari, indiferent de ziua în care se născuseră. Un copil venit pe lume pe 31 decembrie împlinea astfel doi ani chiar a doua zi.

Diferența față de sistemul internațional putea ajunge la doi ani. Al Jazeera a dat exemplul unei femei născute în august 2003, care în momentul reformei avea 19 ani după calculul internațional și 21 după cel coreean. Actele oficiale foloseau vârsta internațională din 1962, însă în conversație mulți coreeni rămâneau la cea tradițională.

Autoritățile au invocat confuziile din viața reală. Unii vârstnici puteau crede că au dreptul la pensie sau la transport gratuit cu ani înainte de termenul legal. O instrucțiune de dozare pentru copii de peste 12 ani putea fi citită greșit de un părinte care se gândea la vârsta coreeană.

Schimbarea nu a șters totul. Pentru începerea școlii, serviciul militar și vârsta legală de cumpărare a alcoolului și a țigărilor se folosește în continuare un calcul separat, care pornește de la zero și adaugă un an la 1 ianuarie. Un sondaj guvernamental din septembrie 2022 arăta că 86% dintre sud-coreeni spuneau că vor folosi vârsta internațională în viața de zi cu zi.

Ce rol are Anul Nou lunar

Coreenii nu au fost singurii. În varianta chineză tradițională, numită „sui”, copilul are tot un an la naștere, dar crește cu un an la Anul Nou lunar, care cade în fiecare an între 21 ianuarie și 21 februarie. Coreea a mutat creșterea vârstei pe 1 ianuarie în 1896, odată cu adoptarea calendarului gregorian.

Japonia a renunțat oficial la numărarea tradițională, numită „kazoedoshi”, printr-o lege din 1902. Obiceiul a rezistat, așa că a fost nevoie de o nouă lege, în 1950, care să încurajeze vârsta împlinită. În Vietnam, vârsta tradițională se numește „tuổi mụ”, adică „vârsta moașelor”. O folosesc mai ales vârstnicii din mediul rural, iar tinerii o cunosc puțin.

Un castron de supă și un an în plus

În Coreea, vârsta și Anul Nou lunar sunt legate până și în limbă. Cuvântul „seol” din „Seollal”, numele sărbătorii, înseamnă „an de vârstă”. Potrivit tradiției, un castron de tteokguk, supă cu felii de turtă de orez, adaugă un an celui care îl mănâncă.

Anul Nou lunar nu face parte din calendarul nostru, dar a ajuns și la București. În 2011, Semnal a relatat despre sărbătorirea Noului An chinezesc la București, iar obiceiurile de Revelion de la noi au propria listă de tradiții și superstiții românești de Anul Nou.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.