Un trend născut pe TikTok a ieșit din telefoane și a ajuns pe plaje, în piețe și în fața unor monumente din America Latină. Se numește „aura farming", iar zeci de tineri se întrec în dansuri, poziții și gesturi virale pentru a câștiga aplauzele publicului. Fenomenul a pornit în Brazilia și s-a extins rapid în Mexic, Argentina, Peru și Bolivia, iar mai recent a ajuns și în Spania.
Ce înseamnă „aura farming” și cum funcționează bătăliile
Termenul combină două cuvinte cu origini diferite. „Aura” este folosit pe rețelele sociale pentru a descrie stilul, atitudinea sau carisma unei persoane, iar a spune despre cineva că are „aură” înseamnă a-i recunoaște capacitatea de a părea încrezător și cool fără efort vizibil. „Farming” vine din jocurile video, unde descrie acumularea de resurse sau puncte de experiență pe parcursul unei partide.
Din combinația celor două a rezultat o competiție reală: participanții, majoritatea adolescenți cu vârste între 14 și 20 de ani, se întrec în fața unui public care decide, prin aplauze, cine a impresionat mai mult. Regulile sunt puține, dar clare: fără contact fizic și fără insulte între concurenți. Câștigătorul este cel care reușește să obțină cea mai puternică reacție a mulțimii.
De la un meme cu o cursă tradițională de bărci, la stradă
Expresia „aura farming” a devenit virală la mijlocul anului 2025, după ce un clip cu un băiat indonezian de 11 ani, filmat dansând relaxat, cu ochelari de soare, în fața unei bărci câștigătoare la o cursă tradițională din provincia Riau, a fost distribuit masiv pe internet. Imaginile au fost remixate cu diverse piese muzicale și au inspirat un val de imitații.
Formatul competițiilor stradale a prins contur în Brazilia în vara acestui an, potrivit relatărilor din presa latino-americană. De acolo, ideea a fost preluată rapid de tineri din alte țări, care au organizat propriile „bătălii de aură” în orașele lor, filmând totul pentru TikTok și Instagram.
Cum arată o „bătălie de aură” în America Latină
În Peru, organizatorul Fernando Lícito spune că a văzut în luna iunie un videoclip cu o astfel de competiție din Brazilia și a decis să aducă ideea și în capitala peruană. De atunci, a organizat trei „bătălii de aură”, printre care una pe plaja Las Sombrillas din Lima, unde zeci de tineri s-au întrecut în dansuri și mișcări acrobatice, unii deghizați în personaje din benzi desenate sau filme de animație.
Concurenții împrumută frecvent gesturi deja virale: săritura „Siuu” a lui Cristiano Ronaldo, folosită pentru a celebra golurile, mișcarea „6-7”, devenită un simbol recognoscibil pentru tineri chiar și fără un sens precis, sau „mewing”, un trend care presupune încordarea maxilarului pentru a scoate în evidență profilul feței.
La o competiție organizată în fața Palatului de Arte Frumoase din Ciudad de Mexico, câștigătorul a fost un adolescent care s-a prezentat costumat ca personajul Fulger McQueen din filmul „Cars”, purtând și papuci de casă, cu care a mimat gestul de a-și lega în lesă adversarul. Prestația i-a adus un premiu de aproximativ 3.000 de pesos mexicani, echivalentul a circa 177 de dolari. Bătălii similare au avut loc și la Buenos Aires, în fața Obeliscului, unul dintre cele mai cunoscute monumente din capitala argentiniană.
Reacții împărțite: interzis în școli, îmbrățișat de un minister
Nu toată lumea privește cu ochi buni acest trend. La Lima, autoritățile au anulat un eveniment pentru că organizatorii nu aveau actele necesare, iar în Costa Rica, „bătăliile de aură” au fost interzise în școlile publice, din teama că ar putea genera conflicte sau ar perturba orele.
În Mexic, reacția oficială a fost inversă. Ministrul Educației a publicat un videoclip în care susține, zâmbind, că „aura farming” poate fi compatibil cu o educație de calitate. Trendul a ajuns și în sport: clubul argentinian Boca Juniors a publicat pe rețelele sociale o imagine cu un fotbalist al echipei, sărbătorind un gol, însoțită de o glumă despre „aura sa de neînvins”.
Ce spun specialiștii despre fenomen
Pentru cercetătorii care studiază cultura tinerilor, „aura farming” nu este doar o modă trecătoare, ci o formă de exprimare socială. O lectoră la o universitate din Columbia, citată de agenția Associated Press, a explicat că fenomenul ține mai degrabă de stil decât de statutul material: contează cât de „cool” pari, nu cât de scumpe sunt hainele pe care le porți.
Tinerii implicați resping ideea că trendul le-ar afecta viața academică. Unul dintre participanții la bătăliile din Peru a explicat, într-un interviu, că activitatea de pe rețelele sociale nu îi împiedică pe tineri să învețe sau să aibă planuri de viitor, ci face parte din modul în care își trăiesc tinerețea.
Fenomenul rămâne, deocamdată, un experiment social în plină desfășurare: o expresie de internet care s-a mutat pe stradă și care testează, în timp real, granița dintre distracția online și viața reală a unei generații crescute cu telefonul în mână.
