Un proces cu miză de sute de miliarde de dolari a început pe 18 august la tribunalul federal din Oakland, California, împotriva Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram. O coaliție de 29 de state americane acuză compania că și-a proiectat platformele intenționat pentru a crea dependență în rândul tinerilor, provocând daune sănătății lor mintale. Procesul este condus de judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers, o figură deja cunoscută în bătăliile juridice ale marilor companii tech.
De unde a pornit totul
Ancheta care a dus la acest proces are rădăcini vechi de trei ani. În octombrie 2023, o coaliție inițială de 33 de procurori generali a depus la tribunalul federal din Districtul de Nord al Californiei o acțiune împotriva Meta, acuzând compania că a înșelat publicul cu privire la modul în care a conceput și implementat funcții dăunătoare pe Instagram și Facebook, funcții menite să creeze dependență în rândul copiilor și adolescenților. Meta a încercat să obțină respingerea acțiunii, însă cererea a fost respinsă în mare parte în octombrie 2024, iar dosarul a avansat spre judecată. Abia acum, aproape trei ani mai târziu, patru dintre statele reclamante - California, Colorado, Kentucky și New Jersey - au ajuns cu cazul în fața unui juriu, într-un proces pilot care va influența soarta acuzațiilor depuse de toate cele 29 de state rămase în coaliție.
Ce se judecă la Oakland
Statele reclamante susțin că Meta a încălcat legea federală privind protecția vieții private a copiilor (COPPA), colectând date de la utilizatori sub 13 ani fără acordul părinților. Acuzația centrală este că Facebook și Instagram au fost construite deliberat pentru a maximiza timpul petrecut de adolescenți pe platforme, în detrimentul sănătății lor psihice.
Procesul se judecă în fața unui juriu de opt persoane, care va da un verdict consultativ, însă decizia finală asupra răspunderii legale îi revine judecătoarei Gonzalez Rogers. Procurorii generali nu au precizat încă suma exactă a despăgubirilor cerute, dar au sugerat la o audiere recentă că aceasta ar putea ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari - echivalentul a circa trei ani de profit net al companiei.
Teoria juridică folosită de acuzare este cea de „nuisance public" (poluare a spațiului public), aceeași abordare care a fost folosită anterior în procesele istorice împotriva industriei tutunului și a producătorilor de opioide.
Cine e Yvonne Gonzalez Rogers
Gonzalez Rogers este judecătoare la Curtea Districtuală a SUA pentru Districtul de Nord al Californiei și a fost numită recent judecătoare-șefă a acestei instanțe. Cariera ei a intersectat repetat marile companii din Silicon Valley: a condus procesul Epic Games împotriva Apple, în urma căruia a impus sancțiuni companiei californiene pentru practicile din App Store.
Tot ea a supervizat, în primăvara acestui an, disputa dintre Elon Musk și Sam Altman legată de transformarea OpenAI dintr-o organizație non-profit într-una cu scop lucrativ. Juriul consultativ a decis atunci că Musk a depus acțiunea prea târziu, fără să se pronunțe pe fondul acuzațiilor.
Precedentul din New Mexico
Cu doar câteva săptămâni înainte de deschiderea procesului de la Oakland, o instanță din New Mexico a găsit deja Meta vinovată de încălcarea legilor de protecție a consumatorilor, impunând companiei plata a 375 de milioane de dolari în penalități, urmate de încă 567 de milioane de dolari destinați unui fond pentru tratarea problemelor de sănătate mintală ale copiilor afectați. Suma totală a răspunderii financiare a Meta în acel caz a ajuns astfel la aproape un miliard de dolari. Instanța a mai obligat compania să elimine afișarea publică a numărului de aprecieri pentru utilizatorii sub 18 ani și să dezactiveze notificările automate pe timpul nopții. Meta a anunțat că va contesta decizia.
Ce ar însemna pentru utilizatorii obișnuiți
Dincolo de suma despăgubirilor, procurorii generali cer și ordine judecătorești care ar putea forța Meta să schimbe modul în care funcționează efectiv Facebook și Instagram. Printre cererile aflate pe masă se numără eliminarea unor funcții precum derularea infinită și notificările nocturne pentru minori, limitarea algoritmilor de recomandare pentru conturile tinere și, într-un scenariu mai radical, ștergerea datelor colectate de la copiii sub 13 ani, împreună cu algoritmii antrenați pe baza acestor informații. Dacă judecătoarea Gonzalez Rogers dispune astfel de măsuri, ele ar putea ajunge, în timp, să schimbe funcțiile aplicațiilor și pentru utilizatorii din afara Statelor Unite, întrucât Meta operează, în general, versiuni unitare ale produselor sale la nivel global, cu ajustări punctuale pentru fiecare piață.
Ce se întâmplă în Europa și România
Procesul american nu este singurul front pe care Meta se confruntă cu acuzații similare. Comisia Europeană a anunțat în iulie 2026 o constatare preliminară potrivit căreia Facebook și Instagram încalcă Legea serviciilor digitale (DSA) tocmai prin designul lor adictiv - derulare infinită, redare automată a filmelor și notificări push care ar încuraja folosirea compulsivă. Comisia consideră că Meta nu a evaluat corect riscurile pentru sănătatea fizică și psihică a utilizatorilor, inclusiv a minorilor, iar măsurile de atenuare aplicate până acum, precum conturile pentru adolescenți, sunt insuficiente. O decizie finală de neconformitate ar putea aduce o amendă de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală a companiei.
Ancheta europeană se aplică direct și utilizatorilor din România, ca stat membru UE, unde Facebook și Instagram sunt supuse acelorași reguli DSA valabile pentru toate platformele foarte mari. Spre deosebire de procesul american, care vizează despăgubiri financiare și eventuale schimbări de design impuse prin hotărâre judecătorească, procedura europeană urmărește în primul rând obligarea Meta la o redesenare a platformelor — de exemplu, limitarea derulării infinite și a redării automate - valabilă pentru toți utilizatorii din Uniunea Europeană, inclusiv cei din România.
Ce urmează
Procesul de la Oakland este considerat unul dintre cele mai importante teste juridice pentru industria rețelelor sociale, comparabil ca miză cu marile procese istorice de sănătate publică. Meta a încercat, fără succes, să obțină amânarea judecății printr-o cerere de urgență la o curte de apel, argumentând că acuzațiile ar trebui să aștepte o decizie a Curții de Apel a Circuitului 9 privind aplicabilitatea Secțiunii 230 din legea federală a comunicațiilor, care oferă în mod normal protecție platformelor online pentru conținutul postat de utilizatori.
Procesul este așteptat să dureze între șase și opt săptămâni, iar o decizie a judecătoarei Gonzalez Rogers ar putea redefini regulile după care marile platforme sociale tratează utilizatorii minori - cu ecouri, potențial, dincolo de granițele Statelor Unite.
