„Delta Sălbatică” intră în cinematografe pe 23 octombrie
Documentarul „Delta Sălbatică”, regizat de Dan Dinu, intră în cinematografe pe 23 octombrie. Regizorul pregătește un film pentru Parcul Național Făgăraș.
Irina Rimes în fața panoului de presă al documentarului Delta Sălbatică, la Cinema City
Documentarul „Delta Sălbatică”, regizat de Dan Dinu, a fost prezentat în avanpremieră pe 14 octombrie, la Cinema City, în prezența echipei, și intră în cinematografele din toată țara pe 23 octombrie. După proiecție, regizorul a anunțat că următorul proiect al echipei este un documentar în sprijinul creării Parcului Național Munții Făgăraș.
Sala Cinema City înainte de avanpremiera documentarului „Delta Sălbatică” (Fotografie realizată de Alina Petrea)
Există filme pe care le urmărești și filme care te fac să simți că ai ajuns, pentru două ore, într-o altă lume. „Delta Sălbatică” face parte din a doua categorie. Este genul de documentar care te îndeamnă să uiți pentru o vreme de agitația de afară și să privești cu alți ochi un loc pe care mulți dintre noi îl considerăm cunoscut, fără să-i bănuim toate secretele.
Documentarul promite o experiență în care imaginea și sunetul sunt la fel de importante ca poveștile naturii. Iar dacă ai văzut „România Sălbatică”, documentarul lansat în 2021, tot sub semnătura regizorului Dan Dinu, ai deja un motiv în plus să-ți rezervi un loc în sală. Filmul a pornit deja și într-o caravană de proiecții prin țară.
De data aceasta, echipa se concentrează asupra unui singur teritoriu, dar asta nu înseamnă că poveștile sunt mai puține sau mai puțin spectaculoase. Delta Dunării este o lume vie, aflată într-o continuă schimbare, în care fiecare anotimp aduce alte provocări, alte comportamente și alte surprize. Filmul urmărește un an din ciclul de viață al Deltei, cu animalele, păsările, insectele și plantele care alcătuiesc acest univers.
În locul în care Dunărea întâlnește Marea Neagră, natura își urmează propriile reguli. Migrația păsărilor, lupta pentru supraviețuire, relațiile dintre specii și schimbările permanente ale habitatelor compun un spectacol în care drama și comedia își găsesc locul firesc. Uneori, frumusețea stă într-un cadru amplu, alteori într-un detaliu pe care, fără răbdare, l-ai fi ratat.
O nouă provocare pentru echipa „România Sălbatică”
Pentru Dan Dinu, întoarcerea în natură a însemnat și o provocare diferită. Dacă „România Sălbatică” a presupus o călătorie prin întreaga țară, cu habitate și specii dintre cele mai diverse, „Delta Sălbatică” a cerut o abordare mai concentrată. Cum păstrezi atenția publicului într-un documentar de lungmetraj dedicat unei singure zone?
„Cu siguranță a fost și pentru noi o provocare diferită față de «România Sălbatică», care a fost proiectul nostru de pionierat, în care am umblat prin toată țara după diverse povești, după diverse specii. Aici am fost mai concentrați într-o singură zonă și cu atât mai mult a fost puțin mai dificil”, a spus Dan Dinu.
Regizorul și echipa sa au căutat răspunsul în poveștile mai puțin cunoscute ale Deltei, în comportamentul speciilor și în detaliile care transformă un habitat într-un univers de sine stătător. Nu este vorba doar despre imagini spectaculoase, ci și despre lucruri pe care publicul poate nu le știe despre acest loc și despre viețuitoarele care îl populează.
„În «România Sălbatică» am avut o diversitate mult mai mare, cu mamifere, cu zone montane. Aici, provocarea a fost să captăm atenția doar prin Delta. Am încercat să aducem în scenă povești cât mai spectaculoase, atât din punctul de vedere al imaginilor, cât și al comportamentului speciilor și al informațiilor despre habitatele Deltei, despre plante, despre lucruri pe care lumea cu siguranță nu le știe”, a explicat regizorul.
Rezultatul este o invitație la descoperire. Delta Dunării nu este doar un peisaj frumos, numai bun de fotografiat într-o vacanță. Este un ecosistem complex, în care fiecare element contează și în care viața se desfășoară după reguli pe care abia începem să le înțelegem.
Unul dintre atuurile filmului este calitatea imaginii. Cadrele realizate de directorul de imagine Cosmin Dumitrache îi oferă Deltei spațiul și timpul de care are nevoie pentru a se dezvălui. Nu simți că privești o simplă succesiune de imagini frumoase, ci că ai ocazia să te apropii de o lume în care, de cele mai multe ori, oamenii sunt doar vizitatori.
La fel de important este sunetul. De la muzica originală compusă de Alexei Țurcan până la felul în care sunetele naturii completează imaginile, totul construiește o experiență care merită trăită pe marele ecran. De partea de sunet s-a ocupat Ioan Filip, iar rezultatul arată că un documentar despre natură nu se bazează doar pe ceea ce vezi, ci și pe ceea ce auzi.
Medeea Marinescu, vocea apei
Un personaj aparte în această călătorie este apa, elementul care leagă toate poveștile și fără de care Delta nu ar exista în forma pe care o cunoaștem. Pentru a-i da voce, echipa a ales-o pe Medeea Marinescu, care nu se limitează la a însoți imaginile cu o narațiune, ci contribuie la identitatea emoțională a filmului.
Echipa a știut încă de la prima înregistrare de probă, făcută cu telefonul, că vocea ei este cea potrivită pentru apă și n-a mai căutat alte variante. Pentru actriță, proiectul a avut și o notă foarte personală.
„Timp de 17 ani am mers prin sălile de cinema cu băieții mei, în timp ce mă luptam în paralel să obțin un rol, să fac vocea unui personaj de animație, ca să mă pot lăuda fiilor mei. Și n-am reușit. Cu Delta, de data asta, mi-a ieșit”, a mărturisit Medeea Marinescu la întâlnirea cu publicul.
Actrița a spus că s-a emoționat când a văzut filmul și că frumusețea acestei lumi i-a arătat cât de puține lucruri știm, de fapt, despre natura care ne înconjoară. Pentru ea, cea mai mare calitate a documentarului este „acea calitate rarisimă de a te emoționa”.
Medeea Marinescu, alături de Alina Petrea, la avanpremiera „Delta Sălbatică” (Fotografie realizată de Mugur Petrea)
Medeea Marinescu se descrie cu modestie drept o mică rotiță într-un mecanism mult mai mare. Imaginile, muzica și vocile se împletesc într-o poveste care capătă sens prin contribuția fiecărui membru al echipei. Vocea actriței aduce însă o dimensiune aparte, una care trece dincolo de informație și ajunge direct la spectator.
Scenariul, construit în jurul apei ca personaj principal, a fost scris în aproximativ un an, timp în care echipa s-a ocupat și de documentare. „Când aflăm mai multe lucruri, poate înțelegem mai mult, și asta înseamnă să iubim mai mult și să protejăm”, a spus coautoarea scenariului.
În fond, apa nu este doar decorul în care se desfășoară viața Deltei, ci însăși condiția existenței ei. Iar atunci când îi auzi povestea, începi să privești altfel nu doar acest teritoriu, ci și responsabilitatea pe care o avem față de lumea naturală.
Muzica, un personaj în sine
Coloana sonoră semnată de Alexei Țurcan este mai mult decât un acompaniament pentru imagini. Muzica devine un personaj în sine, contribuind la felul în care sunt construite și transmise poveștile.
Compozitorul a mărturisit că și-a asumat un risc artistic, încercând pentru prima dată să scrie muzică corală. A lucrat aproape un an la diferitele secvențe, căutând echilibrul dintre momentele în care muzica trebuie să susțină emoția și cele în care trebuie să lase natura să vorbească singură.
Provocarea a fost cu atât mai mare cu cât Delta este un spațiu plin de sunete, iar muzica trebuia să-și găsească locul fără să devină intruzivă. Soluția nu putea fi aplicată uniform întregului film, ci trebuia descoperită pentru fiecare poveste în parte.
Unul dintre momentele speciale este piesa de final, interpretată de Irina Rimes, care încheie călătoria cu o notă emoțională puternică. La întâlnirea cu publicul, membrii echipei au vorbit despre acest moment și despre dorința ca muzica să-i facă pe spectatori să rămână în sală și după încheierea filmului.
Irina Rimes a fost singurul membru al echipei care a văzut filmul pentru prima dată la avanpremieră și a mărturisit că a plâns la final. „Eu n-am făcut nimic, dar mi-am pus vocea pe o piesă superbă făcută de Alexei Țurcan. Mi-a fost un noroc să fiu invitată pe acest proiect”, a spus cântăreața.
Când va putea fi văzut „Delta Sălbatică” și acasă
La întâlnirea cu echipa, o întrebare adresată din public a vizat momentul în care documentarul va putea fi urmărit și în afara cinematografelor, la televizor sau pe o platformă de streaming.
Echipa își dorește ca filmul să ajungă la un public cât mai larg și ia în calcul o versiune extinsă pentru televiziune, structurată în patru episoade, câte unul pentru fiecare anotimp. Aceasta ar urma să includă mult mai mult material decât cel păstrat în montajul pentru cinema.
„Au mai fost și alte povești, alte specii care nu au mai reușit să intre în montajul final și care se vor regăsi în varianta TV, de aproximativ patru episoade. Va fi o variantă mai lungă, unde avem și filmările care nu au mai încăput în varianta de cinema”, a precizat Dan Dinu.
Modelul există deja: „România Sălbatică” a ajuns pe HBO Max într-o versiune împărțită în trei episoade. În cazul noului documentar, platforma și data lansării nu erau încă stabilite la momentul discuției. Dan Dinu a glumit că a luptat pentru un film de două ore și jumătate în cinema, dar formatul a impus, în cele din urmă, tăieturi importante din materialul montat.
Următorul proiect: un documentar pentru Parcul Național Făgăraș
Echipa documentarului „Delta Sălbatică”, la întâlnirea cu publicul de după proiecție (Fotografie realizată de Alina Petrea)
Întrebat cât de implicată ar trebui să fie echipa în campaniile de mediu, Dan Dinu a explicat că pentru „Delta Sălbatică” a ales o abordare educativă, nu una activistă, și că s-a discutat cât de mult ar trebui narațiunea să „certe” privitorul.
„Am ajuns la concluzia că cea mai bună soluție este să mergem pe o zonă educativă, pentru că ne lipsește educația, din păcate, cu toții vedem asta. Și să nu certăm oamenii, ci mai degrabă să-i facem responsabili, să înțeleagă prin voce, prin mesaj, prin imagine ce putem pierde dacă nu avem grijă de natură”, a spus Dan Dinu.
Următorul film al echipei va fi însă „un pic mai incisiv”. Echipa lucrează la un documentar despre parcurile naționale, în sprijinul inițiativei de a transforma Munții Făgăraș în parc național, proiect susținut de Fundația Conservation Carpathia. Dan Dinu a mai colaborat cu fundația la documentarul „Arhitecții Naturii”, despre revenirea zimbrilor și a castorilor în Munții Făgăraș.
„Acolo o să fim puțin mai implicați, dar tot cu o latură personală, pentru că la filmele foarte activiste te simți uneori certat și poate nu te mai lași deschis. Într-un film ca acesta te lași învăluit de emoție și poate primești mesajul altfel. Cel puțin așa gândesc eu ca regizor”, a adăugat Dan Dinu.
Un film care are suflet
Dincolo de argumentele tehnice, „Delta Sălbatică” are ceva ce nu poate fi măsurat în rezoluție, durata cadrelor sau numărul de specii surprinse de cameră: are suflet. Imaginile îi celebrează frumusețea, sunetul îi dă profunzime, iar muzica și vocea naratoarei leagă toate aceste elemente într-o singură experiență.
Documentarul vorbește despre diversitate, supraviețuire și schimbare, dar și despre mândria de a avea un asemenea loc în România. Nu transformă natura într-o lecție rigidă. Îți arată o lume extraordinară și te lasă să înțelegi singur de ce merită să existe și pentru generațiile care vin.
„România Sălbatică” a arătat în 2021 că un documentar românesc despre natură poate aduce publicul în cinematografe. „Delta Sălbatică” continuă acest demers, mutând atenția asupra unuia dintre cele mai valoroase și mai fragile ecosisteme ale Europei. Filmul poate fi văzut în cinematografe începând cu 23 octombrie.
Articol scris de Alina Petrea, administratoarea grupului Zi-mi un film bun, cu peste 257.000 de membri, și a paginii cu același nume. Dacă ești cinefil, te invităm să le dai un like.
