Un nou proiect legislativ propune schimbări importante în modul în care este tratată hărțuirea sexuală în România. Inițiativa aparține Dianei Buzoianu, ministra Mediului și deputată USR, și vizează extinderea cadrului legal astfel încât faptele să fie sancționate indiferent de existența unei relații de muncă între agresor și victimă.
Schimbări propuse în legislație
Proiectul urmărește eliminarea limitărilor actuale, care condiționează încadrarea faptei de existența unui raport profesional și, în unele cazuri, de caracterul repetat al comportamentului.
„Femeile și fetele din România trebuie să fie în siguranță. Hărțuirea sexuală este o infracțiune care, astăzi, e legată de existența unei relații de muncă și care trebuie să fie repetată pentru a fi sancționată. Dar de ce acceptăm aceste condiții ca fiind naturale?”, a declarat Diana Buzoianu.
Aceasta subliniază că actuala legislație nu acoperă suficient situațiile în care există dezechilibre evidente de putere, cum ar fi relația profesor–student sau alte forme de dependență.
Argumentele inițiativei
Potrivit inițiatoarei, hărțuirea sexuală apare în multiple contexte, nu doar la locul de muncă.
„Dacă o femeie e hărțuită de cineva cu care nu are relații de muncă, de ce e mai puțin gravă fapta? Dacă hărțuirea e realizată cu presiune, iar victima e, de exemplu, studenta abuzatorului, de ce considerăm normal ca fapta să fie pedepsită doar dacă e repetată?”, a mai precizat aceasta.
Proiectul își propune să corecteze aceste lacune și să permită sancționarea directă a faptelor, fără condiții suplimentare care pot îngreuna accesul victimelor la justiție.
Extinderea protecției pentru victime
Inițiativa legislativă introduce o abordare mai largă, recunoscând că astfel de comportamente pot apărea în relații de prestări servicii, în mediul educațional, în relații informale de dependență sau chiar în spațiul public și online.
„În mod practic, comportamentele inadecvate de pretindere a unor favoruri sexuale pot apărea în contexte diverse: în relații de prestări servicii, în mediul educațional, în relații de dependență informală ori, frecvent, în spațiul public și în interacțiuni mediate digital”, se arată în comunicatul transmis.
Sprijin politic și context
Proiectul este susținut și de reprezentanți ai altor partide proeuropene, fiind prezentat ca un demers cu potențial de susținere transpartinică.
„Asta ne arată că legile privind drepturile femeilor pot să unească transpartinic”, a afirmat Diana Buzoianu.
Un pas spre clarificarea cadrului legal
Inițiativa vine într-un context în care hărțuirea sexuală rămâne subraportată, iar victimele se confruntă adesea cu dificultăți în a demonstra faptele sau în a obține protecție legală.
Prin modificările propuse, proiectul urmărește să creeze un cadru mai clar și mai eficient, care să reflecte realitatea socială și să ofere instrumente mai puternice pentru sancționarea abuzurilor.
În perioada următoare, proiectul urmează să intre în dezbatere parlamentară.
Avem speranțe!
DFM 26 martie 2026
