Alegerile prezidențiale din 2024 nu au fost doar o confruntare între candidați, ci și un câmp de bătălie invizibil, unde România a devenit „ținta predilectă” a unor campanii hibride menite să modeleze opinia publică și să fragmenteze societatea.
Declarațiile procurorului general, Alex Florența, sunt clare: țara noastră a fost supusă unui asalt concertat de atacuri cibernetice, dezinformări și campanii de microtargetare, coordonate din afara granițelor. „Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde concluzia că România a fost ținta unor campanii ample hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice și destabilizarea capacității de decizie a autorităților”, a declarat Florența, citat de Agerpres.
Potrivit datelor prezentate, doar în perioada electorală au fost înregistrate peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, multe dintre acestea având ca destinație grupuri de Telegram aflate în rețelele de influență rusești. Nu vorbim doar despre tentative de furt de date, ci despre o strategie bine pusă la punct, care a combinat propaganda online, tehnicile de inginerie socială și campaniile de fake news.
Beneficiarii: politicienii promovați artificial
Întrebat dacă fostul candidat independent Călin Georgescu a beneficiat de aceste campanii, procurorul general a confirmat: „Da, clar, beneficiarul acestei campanii de influențare, de dezinformare și de creare artificială a unui trend (…) a fost făcută cu certitudine în sprijinul acestuia”, a precizat Florența, potrivit Antena3.ro.
Rețele de boți, influenceri plătiți și ferme de conținut generate de inteligența artificială au inundat social media cu mesaje pro-Georgescu, cu hashtaguri precum #revoluție sau apeluri la „curățenie generală”, toate cu milioane de vizualizări. Dincolo de nume și etichete, problema rămâne una de fond: o democrație fragilă a fost pusă la încercare de forțe externe și de complicități interne.
Războiul hibrid – mai perfid decât cel clasic
Florința a subliniat că acest tip de agresiune nu este doar propagandă online, ci un atac sistemic: „Războiul hibrid, prin comparație cu războiul tradițional, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate mult mai ample de influențare a modului de derulare a vieții sociale și economice a unui stat.”
Cu alte cuvinte, ceea ce trăim nu este doar o bătălie pentru voturi, ci o luptă pentru încrederea cetățenilor în instituțiile proprii, pentru coeziunea socială și pentru stabilitatea statului român.
Opinie: responsabilitatea noastră colectivă
Ca observator al acestor evenimente, nu pot să nu constat că România s-a aflat din nou în mijlocul unui război care nu se vede, dar care lasă urme adânci. E suficient să vedem cum comunități întregi au fost divizate de mesaje conspiraționiste, cum platformele sociale au devenit teren fertil pentru manipulare și cum discursul urii a fost amplificat artificial.
Într-o democrație, cetățenii au dreptul să aleagă liber, dar și datoria să fie vigilenți. Instituțiile trebuie să acționeze ferm, dar și noi, ca utilizatori de internet, trebuie să învățăm să verificăm sursele, să ne protejăm de manipulări și să nu cădem în capcana viralizării false.
Alegerile din 2024 au arătat că România nu e imună la războiul hibrid. Întrebarea reală este: vom învăța lecția la timp pentru viitor?
DFM 17 septembrie 2025
