„Eu i-am dat niște bani lui Nicușor Dan, din cât pot eu să dau. Nu am făcut averi. Am spus: domn’e, nu spune că am dat eu. Nu vreau…”, a povestit actorul Victor Rebengiuc într-un interviu la HotNews .
A fost o donație de 25.000 de lei – o sumă consistentă pentru un om care, dincolo de faima sa, nu a făcut parte din cercurile puterii sau afacerilor. Un gest discret, sincer și din toată inima, făcut în numele valorilor în care crede.
De la Dana
Îți plac textele mele? Adaugă Semnal ca sursă preferată de știri.
Mă ajuți și pe mine și pe Semnal. Mulțumesc! →
Fără lozinci, fără patos exagerat, doar cu eleganța calmă a unui om care știe ce e demnitatea. A spus, apăsat, că a donat bani pentru campania lui Nicușor Dan. Și a spus-o nu pentru glorie – dimpotrivă, voia să rămână anonim – ci pentru că, așa cum recunoaște, n-a mai putut suporta insistențele și agresivitatea cu care George Simion cerea numele donatorilor în spațiul public.
Ce face acest moment important nu este doar suma, ci contextul. Când un simbol al culturii românești, un om care și-a trăit viața cu coloana vertebrală dreaptă, decide să își asume public un gest politic, trebuie să fim atenți. Pentru că nu e propagandă. E o formă de apărare a normalității. A bunului-simț. A unei democrații în care cetățenii au dreptul să-și susțină, cu bani sau cu votul, candidații în care cred – fără să fie încolțiți, fără să fie suspectați de conspirații.
