În fiecare dimineață mă pregătesc să plec
într-un oraș cu nume șters,
Aproape de mare.
Un loc cât o octavă de pian,
cu pești vorbitori de limba paștună,
buni la gust
dar cu deficiențe de auz.
Nu mă așteaptă nimeni acolo,
moartea vinde gogoșari în piață,
Mai ieftini decât la Lidl,
dar mai scumpi decât iubirea
pe care i-o porți în spinare.
Și pentru că tu n-ai cântat niciodată pentru mine,
Îți voi scrie mesajele direct pe cer
cu doi îngeri uscați la un capăt
și vii la celălalt.
Nu le vei citi, pentru că ai sufletul tăiat
iar rănile tale nu știu cum să mă doară mai sărat
și mai negru.
În carnea mea e frig
și-n frig e jar de brad.
Dacă mai miști,
Vino să bei din Dumnezeul meu!.
De la Dana
Îți plac textele mele? Adaugă Semnal ca sursă preferată de știri.
Mă ajuți și pe mine și pe Semnal. Mulțumesc! →
DFM, 2 noiembrie 2023
