Având in vedere ca mătușa Sena nu știa limba franceza, a fost angajata sa ingrijeasca o batrana chinezoaica imobilizata la pat.
Inainte de a merge la lucru, bunica a pregatit-o cat mai bine, pentru a nu mai avea surprize.
– Ai ghe grije, tu, Senă, să nu che spării ghe ei! Că-s tăt oamini ca noi! Să nu che apuce frica, dacă-i vezi mai galbini la față, ca nu dai in gălbănare, asa li pchelea lor. Si nu che mira ca bolunda, cum ai facut cu negrii ceia in gară! Bagă ghe samă că au si oăchii mai altfel ca noi. Tu să-ți vezi ghe treaba ta, fă curat și coată s-o grijești bine pă bătrână, c-apoi vei căpăta bani buni. Că doară ghe-aceia ai vinit tumna până la Paris, s-aduni neșche bani, să vă faceți casă. Înțălesu-m-ai?
– Înțăles Ielina draga, și mulțamăsc că mni-ai spus.
Bine instruită merge mătușa Sena la lucru.
Face curat, in timp ce in gândul ei se tot ruga să nu tarche cumva să faca gălbănare ghe la gălbejițîî ășchia. Îsi făcea mereu cruce cu limba in cerul gurii, de tot ce vedea. Nu ințelegea de ce nu au linguri, furculite, de ce cănile de ceai nu aveau toarta, de ce dorm pă jos.
– D-apu cum să nu fie becheagă ghiapta bătrână, ca doarme pă jos și-o trage rece la șele si ajunje să fie țapănă ca on lemn!
Vine si momentul să o spele si sa-i schimbe hainele batrânei. Chinezoaica fiind bătrână, avea picioarele legate, dupa vechea traditie, care spunea ca femeile trebuie sa aiba laba piciorului mica si delicată. Pentru aceasta, inca din copilarie, incepea procesul dureros de legare a picioarelor, aducand varful degetelor inspre călcâi. Din acel moment picioarele lor erau vesnic legate in feșe speciale si acoperite cu un fel de papucei-botosei de catifea brodata.
Cand i-a vazut mătușa Sena picioarele legate, semănând cu niste copite incălțate, a tras speriată plapuma peste bătrână si facându-si cruci, a fugit acasă strigând disperată.
– Tolvai că-n casa aia io nu mai calc. Batrâna ori îi necuratu ori îi ghin caii lu Sân Toagher. Ceva nu-i curat la mijloc! Că are copiche ca sătana!
După multă muncă de lămurire a înțeles și a continuat sa lucreze acolo.
Autor: Elena Bonta
Foto: preluare internet.
