Galeria Națională din Grecia a fost nevoită să își închidă porțile pentru o zi, pe 10 martie, după ce Nikolaos Papadopoulos, un politician fundamentalist religios de extremă dreapta, a vandalizat patru lucrări de artă dintr-o expoziție de artă contemporană. Acesta, alături de un complice, a îndepărtat cu forța tablourile de pe perete, aruncându-le la pământ și provocând daune semnificative, inclusiv spargerea sticlei de protecție a cel puțin două lucrări.
Operele deteriorate făceau parte din seria „Icon” a artistului Christoforos Katsadiotis, ce include și lucrarea „Saint Christopher” din 2020, toate fiind caricaturi ale icoanelor religioase.
Papadopoulos, membru al Parlamentului Greciei și reprezentant al partidului de extremă dreapta Niki, a fost reținut inițial la muzeu și ulterior de poliția locală, fiind eliberat la scurt timp. Autoritățile au anunțat că îl vor acuza de vandalism agravat.
Politicianul a criticat public lucrările în Parlament, considerându-le ofensatoare pentru creștinismul ortodox și a amenințat muzeul cu acțiuni legale, susținând că reținerea sa a fost ilegală, invocând Constituția Greciei care protejează membrii Parlamentului de urmărirea penală fără acordul acestuia.
Ministerul Culturii din Grecia a subliniat că nu va cenzura operele de artă, iar consiliul de administrație al muzeului a condamnat ferm actul de vandalism, subliniind importanța libertății de exprimare artistică garantată prin Constituție.
Christoforos Katsadiotis, artistul afectat, a declarat că lucrările sale sunt o expresie poetică și nu au fost concepute pentru a ofensa. El a subliniat că religia este „cel mai kitsch element al istoriei noastre populare” și a explicat că operele sale pun întrebări despre războiul purtat sub pretextul purității religioase.
Papadopoulos și-a apărat acțiunile într-o postare pe X, în care a acuzat guvernul de a fi „ateu și antihristian”. Expoziția „The Allure of the Bizarre”, în cadrul căreia au fost prezentate lucrările vandalizate, va fi deschisă publicului până pe 30 septembrie 2025. Expoziția oferă o reinterpretare contemporană a fantasticului și grotescului, inspirată de lucrările maestrului spaniol Goya, și explorează teme precum marginalizarea și anxietatea existențială.
