Comuna prahoveană Valea Călugărească se confruntă cu o problemă gravă de mediu, rămânând cu milioane de tone de deșeuri industriale după închiderea combinatului chimic Romfosfochim în 1997. În ciuda promisiunilor repetate din partea autorităților locale, județene și centrale, măsurile de curățare a zonei au întârziat. Locuitorii trăiesc în apropierea haldelor de cenușă piritică și fosfogips, deșeuri rezultate din fabricarea îngrășămintelor și alte procese industriale, care au poluat pământul, aerul și apa din regiune.
În plus, de peste un an și jumătate, în zonă se construiește un depozit de gunoaie, ceea ce a sporit îngrijorarea comunității locale. Mulți dintre cei aproximativ 10.000 de locuitori ai comunei se tem de potențiale poluări suplimentare, dat fiind că deja se confruntă cu praf roșu și alte particule toxice care se răspândesc din haldele de deșeuri.
Romfosfochim a funcționat timp de aproape un secol, producând inițial sulfat de cupru (piatră vânătă) pentru agricultură, dar ulterior extinzându-și producția la aproximativ 100 de produse chimice. Aceasta includea utilizarea fosfaților naturali, importate din Maroc, Siria și Iordania, în fabricarea acidului fosforic, un proces care a generat deșeuri radioactive și toxice.
Încă din 1993, o Hotărâre de Guvern a încercat să aloce fonduri pentru protecția mediului în această zonă, dar, după trei decenii, măsurile efective nu au fost implementate. În 2000, haldele de deșeuri au fost achiziționate de firma americană The Mega Company, fără ca aceasta să preia și responsabilitatea de a efectua lucrările de curățare și reabilitare a mediului recomandate de experți.
Problemele de sănătate cauzate de poluare au afectat grav muncitorii combinatului în timpul funcționării acestuia, condițiile de muncă fiind extrem de periculoase din cauza expunerii la substanțe chimice toxice și radioactive.
Locuitorii din Valea Călugărească continuă să trăiască în umbra acestei moșteniri toxice, iar autoritățile nu au reușit încă să ofere soluții viabile pentru curățarea completă a zonei, ceea ce a dus la comparații cu alte crize de mediu, precum cea de la Roșia Montană.
